Noutăţi

 Arhivă de afişe

Galerie foto

Galerie video

18.02.2016
Premiera spectacolului MOARTE ȘI REÎNCARNARE ÎNTR-UN COWBOY de Rodrigo García


Teatrul Naţional Cluj-Napoca va prezenta premiera spectacolului Moarte şi reîncarnare într-un cowboy de Rodrigo García, traducere de Luminița Voina-Răuț, vineri, 19 februarie 2016, în Studioul „Euphorion“. Regia şi scenografia îi aparţin lui Andrei Măjeri, iar pregătirea muzicală a fost asigurată de Katalin Incze. Distribuţia: Elena Ivanca, Romina Merei, Sânziana Tarţa, Irina Wintze.


„Montat într-o cheie de thriller country, spectacolul Moarte și reîncarnare într-un cowboy, poate cel mai puternic și controversat text al lui Rodrigo García, ne dezvăluie infernurile cotidiene, exploatând la maximum grimasele râsului. Unica voce sugerată de dramaturg a fost fragmentată regizoral și adaptată unor femei contemporane, exemple vii ale sindromului wonder woman. Cele patru actrițe ne aruncă în față furios, dar lucid, degradarea umană, râsul visceral și dragostea imposibil de recuperat, polifonia lor devenind o destăinuire delirantă, un puzzle post-absurd. Această insulă plutitoare, realitatea pâlpâitoare în care am tradus scenic textul extrem-contemporan al lui Rodrigo García, este acompaniată de hituri ale muzicii country, rămășițele unei epoci aflate la apus.
 

Jocul este unul voit teatral, prin mecanicizarea gesturilor, grimase tributare grotescului sau obsesivele sunete de tocuri, glisând în permanență între diverse ritmuri, rămânând o pledoarie pentru salvarea universurilor feminine în coliziune. Acest tip de dramaturgie te invită, mai degrabă la descifrare, decât la vizionarism, imersiunea în lumea haotică a lui García propunând o cultură a comentariului, un joc secund aflat în complicitate cu textul. «Atunci când vine dezastrul, dezastrul vine și dezastrul vine pentru noi toți!»“ (Andrei Măjeri)


08.02.2016
Premiera spectacolului TZARA ARDE ȘI DADA SE PIAPTĂNĂ (Fantoma de la Elsinore)


Cu ocazia aniversării a 100 de ani de la apariţia curentului dadaist, Teatrul Naţional Cluj-Napoca anunţă premiera spectacolului TZARA ARDE ŞI DADA SE PIAPTĂNĂ (Fantoma de la Elsinore) de Ion Pop, Ștefana și Ioan Pop-Curșeu, care va avea loc în Studioul „Art Club", marți, 9 februarie 2016, de la ora 19:00. Spectacolul este realizat în cadrul Proiectului „Dada 100: viață / artă / muzeu", realizat în parteneriat cu Facultatea de Teatru și Televiziune UBB Cluj și Asociația Persona. 


„Împrumutând structura piesei Dada Mouchoir de Nuages (Batistă de nori), spectacolul Tzara arde și Dada se piaptănă aduce în scenă impresionanta moștenire artistică lăsată de mișcarea dadaistă, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la nașterea acestui curent avangardist care a zdruncinat temeliile artei tradiționale și a dat un impuls fabulos dezvoltărilor moderniste din istoria artei. Construit dramaturgic din textele lui Tristan Tzara (manifeste, poezie, teatru) precum și din corespondența cu prietenii lui și din scrierile acestora, spectacolul rememorează în spirit dadaist biografia Poetului Tzara, de la plecarea sa din România și de la primele serate la Cabaret Voltaire, până în momentul autodizolvării mișcării Dada, al desprinderii lui Tzara de suprarealism și al căutării refugiului în studiul anagramelor din opera lui François Villon. Spectatorii vor asista la o halucinantă poveste-colaj, prin care teatrul primește în teatru manifestele dada, poemele simultane, cântecele negre, omul aproximativ, ritualurile, prieteniile și disensiunile tinerilor exaltați și justițiari ai artei, sub forma unor fantome vesele și triste cu măști avangardiste.“ (Ștefana Pop-Curșeu)

 

Regia este semnată de Ştefana Pop-Curşeu, scenografia: Filip Odangiu, Rareș Stoica, video și sound design: Rareș Stoica, coregrafia: Cătălin Codreanu, fumisterii: Cristian Grosu, maestru de lumini: Jenel Moldovan, iar distribuţia este formată din Filip Odangiu, Rareș Stoica, Cătălin Codreanu, Cristian Grosu, Ştefana Pop-Curşeu.


28.01.2016
Premiera spectacolului BZZAP! de Robert Cohen


Teatrul Naţional Cluj-Napoca prezintă vineri, 29 ianuarie 2016, premiera spectacolului BZZAP! de Robert Cohen, traducere de Eugen Wohl. Regia îi aparţine lui Răzvan Mureșan, scenografia: Radu Lărgeanu, Răzvan Mureșan, design video: Marius Mureșan, asistent design video: Cristian Grosu. Distribuţia este formată din actorii Matei Rotaru, Cristian Grosu, Radu Lărgeanu, Diana Buluga, Alexandra Tarce, Patricia Brad, Miron Maxim, Cristian Rigman.

  

La Teatrul Național din Cluj, regizorul Răzvan Mureșan a mai montat două texte ale autorului american: Machiavelli: Arta terorii în 2011 și Panglica lui Moebius în 2013. Acum se află la a treia întâlnire cu un text al lui Robert Cohen, Bzzap, tradus de Eugen Wohl. Povestea este a unui bărbat de succes, matur și copilăros în același timp, cu două secretare, dintre care una îi este și amantă, cu o soție care-și exhibează frustările în febra cumpărăturilor, cu fantasme tratate de un medic psihiatru, deci cu toate metehnele omului modern/contemporan. Istoria se petrece în cadrul multifuncțional - birou, cameră de hotel, spațiu spre un dincolo care se inserează aici, pe un fond muzical obsedant - creat de regizor și de actorul Radu Lărgeanu. 


12.01.2016
Rămas bun, MELANIA URSU



Ne-a părăsit fulgerător, la început de an, actrița Melania Ursu.

Absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale“ din București, promoția 1961, clasa regizorului profesor Moni Ghelerter, Melania Ursu a făcut parte dintr-o generație de aur, fiind colegă cu marii artiști Marin Moraru și Gheorghe Dinică.

Cariera și viața ei de după absolvire s-au confundat, mai bine de o jumătate de veac, cu scena și
viața Naționalului clujean, pe care a onorat-o cu nu mai puțin de optzeci de roluri. Talentul ei s-a făcut remarcat de la primele apariții.

E greu să evoci în particularităţile lui caracteristice un actor de talia Melaniei Ursu. Cred, totuşi, că definitorii pentru ea au fost talentul și personalitatea. O personalitate teatrală vie, ardentă, cu multiple faţete. A fost hărăzită în aceeaşi măsură pentru tragedie, dramă şi comedie. A avut șansa marilor întâlniri. A jucat sub îndrumarea unor regizori importanți ca Ion Olteanu,  Alexa Visarion,  Mihai Măniuțiu, Victor Ioan Frunză, dar, în primul rând, fastă i-a fost întâlnirea în anii formării cu regizorul Vlad Mugur, directorul de atunci al Naționalului. Memorabilă a rămas creația ei în Corifeea din Ifigenia în Aulis, sub bagheta Meșterului. La ultima lor întâlnire pe scenă, în timpul repetițiilor la Hamlet, spectacolul-testament al regizorului, acesta din urmă evoca și îi cerea acea privire genială, acel firesc, plus de măreție, pe care numai actorii mari îl au și pe care el știa că Melania Ursu îl deține.

Vigoarea înfăţişării sale, marea capacitate de emoţie, uşurinţa cu care impresiona, într-un cuvânt libertatea ei de expresie, creau în fiecare reprezentaţie magia proprie spectacolului de teatru ce trece pe nesimţite de pe scenă în sufletul spectatorului vrăjit. Era beneficiara aplauzelor la scenă deschisă, a succesului rapid, a personajelor de o consistență definitivă, dacă ar fi să ne amintim doar de cele cinci personaje interpretate în piesa Opinia publică. Aşa era Melania Ursu: cutremurătoare în Lady Macbeth, Corifeea în Ifigenia în Aulis, Mama în Săptămâna luminată sau interpretând balade; înduioşătoare în Sonia din Unchiul Vanea,  plină de vervă şi umor în Catarina din Îmblânzirea scorpiei, Filumena în Divorţ italian, Zoia în Gaiţele, sau în ultimul ei rol, Béraldine din Bolnavul închipuit. A fost un actor complet. S-a distins cu aceeași forță și în rolurile interpretate în filme: Doamna Chiajna în Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu, regia Malvina Urșianu, Pelaghia Roșu în Munți în flăcări, regia Mircea Moldovan, Vica în Pădureanca și Flăcări pe comori, ambele în regia lui Nicolae Mărgineanu, Ana în Iarba verde de acasă, regia Stere Gulea, Irina în Mere roșii regia Alexandru Tatos ș.a. O altă latură a talentului ei s-a afirmat în cea de pedagog, motiv pentru care o scurtă perioadă a părăsit Clujul pentru Institutul de Teatru de la Târgu Mureș. A revenit la Cluj și în anii ’90, a făcut parte din primii profesori care au predat la proaspăt înființata Facultate de Teatru.

A fost un profesor exigent, în acelaşi timp dedicat şi atent pentru generaţii de actori, pe care i-a format la Cluj sau la Târgu Mureş şi pe care i-a urmărit şi încurajat şi după terminarea studiilor.

De-a lungul timpului, pe lângă aprecierea publicului, Melania Ursu s-a bucurat de aprecierea criticilor și a fost distinsă cu numeroase premii: Premiul revistei Teatrul pentru rolurile din Opinia publică de Aurel Baranga și Un vis în noaptea miezului de vară de W. Shakespeare (1970); Premiul de interpretare feminină pentru rolul din Pasărea Shakespeare de D. R. Popescu la Festivalul de Artă Teatrală, Iași (1975); Premiul de interpretare feminină pentru rol secundar Doamna Chiajna în filmul Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1979); Premiul I de interpretare pentru rolul Ea din Cerul înstelat deasupra noastră de Ecaterina Oproiu la Festivalul Național de Teatru „Cântarea României“ (1985). 

La Galele UNITER 2012, a primit cea mai înaltă recunoaștere a breslei actoricești: Premiul pentru întreaga activitate.

A fost distinsă cu Medalia Meritul Cultural clasa I (1967); Ordinul Meritul Cultural clasa IV (1969), Ordinul Național Pentru Merit, în grad de Cavaler (2002).

Aş spune că a fost un actor incomod prin atitudinea ei tumultoasă, prin exigenţele ei, proprii teatrului mare, prin asemănarea ei cu o vioară Stradivarius care răspunde doar celor care ştiau s-o mânuiască şi s-o asculte cu adevărat.  

Dumnezeu să o odihnească în pace!

Colegii și toți cei care au iubit-o îi pot aduce un ultim omagiu joi, 14 ianuarie, între orele 10:00-13:30, în foaierul Teatrului Național.

Înmormântarea va avea loc joi, 14 ianuarie, ora 14:00, la Cimitirul central, Cluj-Napoca.

 Roxana Croitoru