Tot într-o zi de sâmbătă, cu paisprezece ani în urmă, avea loc premiera acestui spectacol-omagiu, care nu este altceva decât o declarație de iubire a actorului Anton Tauf pentru poetul Nichita Stănescu, plecat la cincizeci de ani, într-un 13 decembrie. Actorul l-a cunoscut personal pe poet, ceea ce dă acestui poem-spectacol o ținută aparte. Pe vremea când era profesor de actorie, îi îndemna pe tineri la recitare. Din acest impuls a ieșit un spectacol de clasă despre care Marinela Țepuș, la acea vreme, nota: „Noduri şi semne e titlul unei cărţi de Nichita Stănescu. Un titlu «materializat» în interiorul unui cub negru de studenţii din anul I Actorie ai Facultăţii de Litere din Cluj. Studenţii erau nodurile, semnele veneau dinspre Nichita. Desigur, prin dragostea şi prin generozitatea profesorului lor, actorul Anton Tauf. Astfel că niciodată n-am ştiut dacă «întâmplarea» la care mă refer se va putea numi spectacol, recital sau mai simplu şi mai adevărat: «Clipă nesfârşită dintr-un univers Nichita»“. De atunci, actorul îl readuce, îl reînvie pe poet și ne convinge, de fiecare dată, că Nichita nu a murit în decembrie.

Am înregistrat și am spicuit câteva gânduri ale lui Anton Tauf despre lucrul la spectacolul Nu vezi că stai în brațele mele, orbule?, în care îi stau alături Ramona Dumitrean și Romina Merei.

Insula după Gellu Naum, multi-premiatul spectacol-concert al Adei Milea realizat împreună cu trupa naționalului clujean, va împlini la începutul stagiunii viitoare șase ani de la premieră. La fel de proaspăt și plin de viață ca la început, el va purta din nou spectatorii clujeni, de data aceasta însă în aer liber, pe tărâmurile naumiene ale lui Robinson și ale lui Vineri, în compania iedului Coco, printre băștinașii beduini ai unei insule pierdute într-o mare a singurătății. Dar cum să te simți singur când ai lângă tine o Sirenă prea-îndrăgostită și un Pirat cu un picior de lemn, când ești asaltat de Randolph și de Bunicuțele Selkirke, regăsit de Mary și recunoscut de fiorosul Mabolo, rege al canibalilor?

Pentru o seară, cu ocazia „Zilelelor Clujului“, Piața Unirii va deveni acea Insulă muzicală și plină de culoare care ne va rupe de monotonia cotidiană, trezindu-ne la viață. Iată cum primesc actorii acestui spectacol momentul reprezentației:

Cel mai nou actor din trupa Naționalului clujean, Mihai-Florian Nițu a absolvit UNATC București, la clasa profesorului Adrian Titieni în anul 2013. A jucat în Cum vă place de Shakespeare (Teatrul „Tony Bulandra“ din Târgoviște), Un banjo și doi morți de Mariana Hartasanchez (Teatrul „Nottara“), Peretele de Lia Bugnar (Teatrul „Metropolis“), La Bohème musical de Sorina Creangă (Teatrul Mignon), Oreste Regele Sunetelor de Ioan Petru Culianu (Teatrul „Tudor Vianu“ din Giurgiu), Maitreyi după Mircea Eliade (Teatrul „Bulandra“), Mai întâi te naști de Line Knutzon, Tartuffe de Molière, Histrion după Sartre și Shakespeare (Teatrul „Andrei Mureșanu“ din Sfântu Gheorghe), Recviem de Matei Vișniec (Teatrul Național din București), Dybbuk după S. Ansky (Teatrul Evreiesc de Stat). În timpul facultății a jucat în Kean după J.P. Sartre cu inserturi din Shakespeare, sub îndrumarea profesorului de clasă, Adrian Titieni. Încă din timpul liceului a făcut parte dintr-o trupă de teatru cu care a susținut reprezentații în țară și în străinătate. A obținut premii și nominalizări pentru rolurile interpretate și a participat la nenumărate proiecte de teatru, teatru în educație, seminarii, conferințe, festivaluri și workshop-uri.
La Teatrul Național din Cluj-Napoca a jucat în spectacolele Playlist de C.C. Buricea-Mlinarcic, Portocala mecanică de Anthony Burgess, ultima apariție fiind aceea din Procesul după Kafka.

Kean după J.P. Sartre cu inserturi din William Shakespeare este un proiect mai vechi pe care actorul l-a reluat în mai multe etape, aceasta fiind ultima dintre ele.