Spectacolul DON JUAN de Molière, traducerea Maria Rotar, va avea premiera duminică, 25 septembrie 2016, ora 19:00, în sala mare a teatrului. Regia este semnată de Roberto Bacci, scenografia: Marcio Medina, dramaturgia: Stefano Geraci, asistenţi de regie: Silvia Pasello şi Maria Rotar, asistent de costume: Ilona Lorincz, corepetitor: Katalin G. Incze,  maestru de lumini: Jenel Moldovan. Distribuţia este formată din actorii: Matei Rotaru, Cătălin Herlo, Sânziana Tarţa, Irina Wintze, Petre Băcioiu, Cristian Grosu, Miron Maxim, Anca Hanu, Adriana Băilescu, Radu Lărgeanu, Alexandra Tarce, Diana Buluga, Paula Rotar. Muzician: Renata Burcă.

În spectacolul propus de Roberto Bacci, acţiunea se petrece în casa abandonată a Comandorului, unde, printre mobile vechi, degradate de trecerea anilor, personajele populează spaţiul pe tot parcursul reprezentaţiei. Un element fundamental împotriva căruia Don Juan duce o luptă acerbă este aici timpul. Reprezentarea lui ţine de zona minerală, „scurgându-se” la propriu şi împânzind scena, pe fundalul acompaniamentului la pian.

Roberto Bacci, aflat la a treia colaborare cu Naţionalul clujean, după succesele cu Hamlet şi Livada de vişini, le explica actorilor că a seduce înseamnă „a duce pe cineva într-un loc minunat, a duce într-o nouă lume. În această accepţiune, Don Juan duce cu el femeia pentru a descoperi un nou început. Este un seducător. Acest lucru îi ştirbeşte aura de cuceritor“. Cât despre latura „umană“ a lui Don Juan „el nu este şi nici nu poate fi uman decât în măsura în care miturile sunt umane, în măsura în care mitul, poveste exemplară, hiperbolizează o experienţă omenească“, spunea eseistul Ion Vartic. O experienţă pe care vă invităm să o împărtăşiţi cu realizatorii spectacolului.

Teatrul Naţional Cluj-Napoca anunţă avanpremiera spectacolului SELFIE pe un scenariu și în regia Andreei Iacob, proiecții video: mate, care va avea loc în Studioul „Euphorion“, vineri, 23 septembrie, de la ora 18:00. Spectacolul este realizat în parteneriat cu Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla, Secţia exterioară Cluj-Napoca.

           
Spectacolul, realizat în parteneriat cu Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla, Secţia exterioară Cluj-Napoca, are o distribuţie formată exclusiv din femei private de libertate. Scenariul este unul original, creat pe baza unor poveşti reale din viaţa femeilor din distribuţie, care participă la acest spectacol nu doar jucând, ci şi împărtăşind cu noi fragmente, imagini şi stări din istoria familiilor lor. Astfel, spectacolul va reuni, ca un puzzle, fire din viaţa bunicilor şi a copiilor acestor femei, poveşti-oglindă din trecutul şi din viitorul lor, care le oglindesc propriile vieţi.

Montarea face parte dintr-o serie de spectacole de teatru realizate în cadrul Penitenciarului Gherla, începând din 2009, cu scopul de a diversifica activităţile dedicate persoanelor private de libertate din sistemul penitenciar şi de a crea un liant între aceste persoane şi cele de „afară“. De fiecare dată, Teatrul Naţional Cluj-Napoca a fost partener al acestui proiect, astfel încât aceste spectacole au avut câte o reprezentaţie în Studioul „Euphorion“.

Noutatea acestui an o reprezintă faptul că acest spectacol este o producţie a Teatrului Naţional Cluj-Napoca. Astfel, montarea va intra în repertoriul teatrului şi va avea mai multe reprezentaţii, Teatrul Național Cluj-Napoca devenind prima instituţie profesionistă din România care îşi asumă un astfel de demers comunitar.

Ionel Banu

IONEL BANU

1 martie 1926 - 6 septembrie 2016

A plecat dintre noi după o lungă şi grea suferinţă, pe care a îndurat-o cu mare demnitate şi o anume seninătate, actorul nonagenar Ionel Banu.

Absolvent al Academiei Regale de Artă Dramatică, secţia actorie, Ionel Banu l-a avut ca profesor şi rector pe marele om de teatru Ştefan Braborescu — artist al poporului. Ionel Banu a slujit cu devotament şi cu discreţie Naţionalul clujean patru decenii, între anii 1946-1986, timp în care a însufleţit zeci de personaje din dramaturgia clasică şi contemporană sub bagheta regizorilor aşa zişi de „casă“: Victor Tudor Popa şi Rodica Radu dar şi a celor „mari“: de la Marietta Sadova, Ion Olteanu, la Val şi Vlad Mugur, Aureliu Manea, Alexa Visarion, Alexandru Dabija, Mihai Măniuţiu.

Îi regăsim numele pe afiş în Othello, Femeia îndărătnică şi Cum vă place de William Shakespeare, Undina de Jean Giraudoux, La dame de chez Maxim de G. Feydeau, Tartuffe şi Avarul de Molière, Despot Vodă şi Apus de soare de B. Şt. Delavrancea, Capul de răţoi de G. Ciprian, Gâlceava zeilor de Radu Stanca şi atâtea altele.

Fără ostentaţie şi vanitate, dar cu un firesc care dădea impresia de mare uşurinţă, şi-a învăluit personajele obţinute din efecte sugestive rămânând astfel vii în memoria spectatorului şi după lăsarea cortinii. A jucat cu acelaşi firesc şi cu aceiaşi dăruire şi în specacolele pentru copii: Dănilă Prepeleac în Dănilă Prepeleac după Ion Creangă sau Sfetnicul din Fluierul fermecat de Sorin Lepa, personaj care la fiecare apariţie în scenă producea  mari emoţii în rândul celor mici. Ni-l reamintim cu emoţie în Pârcălabul Grumază din Apus de soare, în Justine din Doamna Bovary după Flaubert, în Alioşa din Azilul de noapte de Gorki, în Filip din Nu se ştie niciodată de G.B. Shaw, Trufaldino din Slugă la doi stăpâni de Goldoni, Cleante din Avarul de Molière şi neuitatul Rică Venturiano din O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale.