Spectacolul Teatrului Naţional Cluj-Napoca, SÂNZIANA ŞI PEPELEA de Vasile Alecsandri, în regia lui Alexandru Dabija, va participa la Festivalul European al Spectacolului Timişoara - Festival al Dramaturgiei Româneşti, în cadrul secţiunii FDR, componenta românească care propune o inventariere a celor mai bune spectacole pe texte româneşti de teatru.
Festivalul European al Spectacolului Timişoara - Festival al Dramaturgiei Românești, organizat de către Teatrul Național Timişoara, cu sprijinul Ministerului Culturii, este un eveniment de anvergură, cu rezonanță marcantă atât în țară, cât și în plan internațional. De altfel, vizibilitatea europeană a evenimentului este facilitată și de cooptarea FEST-FDR în European Festivals Association. Găsiţi mai multe detalii despre festival aici.
Actorul Teatrului Naţional Cluj-Napoca, Cornel Răileanu, a primit premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal pentru rolul Personajul din spectacolul Ce nemaipomenită aiureală! de Eugène Ionesco, regia Silviu Purcărete, în cadrul Galei UNITER de ieri, 28 aprilie 2014. 
Prin această transpunere inedită şi impresionantă a Livezii de vişini a lui Cehov, Naţionalul clujean marchează o dublă sărbătorire: 110 ani de la premiera piesei, în 17 ianuarie 1904, la Teatrul de Artă din Moscova în regia lui Stanislavski şi 110 ani de la moartea scriitorului (2 iunie 1904).
O simfonie în alb ar putea fi numită pe scurt această livadă, întrucât spectacolul e inundat într-o mare de alb: alb-transparente sunt perdelele, care creează spaţii de joc, albe sunt petalele florilor scuturate ale livezii de vişini, împrăştiate atât pe scenă cât şi pe puntea ce pătrunde în sală, pe culoarul central. Albe sunt şi scaunele pe care spectatorii se află aşezaţi, fiind făcuţi părtaşi ai sfâşierii sufleteşti a personajelor cehoviene. Pata de culoare întunecată este Lopahin, omul materiei, trăind cu o jumătate din sine în lumea oamenilor practici, îmbogăţiţi, şi cu cealaltă, în lumea livezii, a frumosului gratuit. Livada reprezintă melancolia, trecutul, liniştea lumii tradiţionale, o anumită acalmie, armonia dintre om şi natură, pentru care e străină şi stranie în acelaşi timp atitudinea modernă, de comerciant, a lui Lopahin. Livada aparţine trecutului pierdut; este livada morţilor. Această livadă reverberează sunete, zgomote, nostalgii şi deziluzii care ne vorbesc şi nouă astăzi , mai mult decât oricând.
Vă reamintim faptul că, la această premieră, spectatorii sunt invitați să poarte haine de culoare ALBĂ. Este rugămintea regizorului, având o strânsă legătură cu scenografia și costumele spectacolului, bineînțeles, în măsura în care acest lucru este posibil.
