Arhiva de cronici

 Arhivă de afişe

Galerie foto

Galerie video

CUM S-A ÎNDRĂGOSTIT DOMNUL GHERASE DE CLARA SMITH
de Cosmin Stănilă
regia: Doru Vatavului
Data premierei: duminică, 17 decembrie 2023

E limpede, bietul Alexandru Gherase pare victimă sigură a unui șantaj sentimental. Și-a vândut "Dacia bine întreținută" pentru a-i da 1.000 de euro iubitei virtuale să vină la el. Cosmin Stănilă face din el un convingător bătrân astenic, în egală măsură caraghios și simpatic în naivitatea și sinceritatea lui. Dus de nas de o damă de companie, care se dă drept Clara Smith, o femeie apetisantă. Sânziana Tarța știe să-și pună în evidență senzualitatea și dulcegăriile vocii pentru a-l seduce.

Adrian Țion, Realitatea digitală pe scenă - Cum s-a îndrăgostit domnul Gherase de Clara Smith




Povestea iubirii dintre domnul Gherase și Clara Smith este una complexă, ce navighează între straturile identității personale și se împletește între realitate și ficțiune. Spectacolul explorează diferitele aspecte ale relațiilor umane, de la flirturi nevinovate la situații în care una dintre persoane poate ajunge să fie exploatată, în toate formele pe care le poate căpăta acest cuvânt.

Bianca Tămaș, Cum s-a îndrăgostit domnul Gherase de Clara Smith

Clujul Cultural, 5 ianuarie 2024




Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte ale spectacolului regizat de Doru Vatavului este probabil faptul că sparge convenția și devine teatru în teatru - un trend care se extinde tot mai mult, dar care, realizat cu îndemânare și atenție deosebită la detalii, adaugă straturi noi și nebănuite unei piese / unui spectacol. În cazul de față, procesul prezentat pe scenă ajunge să fie chiar cel prin care a fost creat spectacolul pe care îl urmărim. Nu este doar o poveste despre cum este creionată o producție oarecare, este chiar geneza produsului artistic din fața ochilor noștri.

Oana Balaci, Nimic nu e ce pare a fi - Cum s-a îndrăgostit domnul Gherase de Clara Smith
LiterNet, ianuarie 2024

 


 

 Spectacolul Naționalului clujean „Cum s-a îndrăgostit domnul Gherase de Clara Smith" de Cosmin Stănilă, regia Doru Vatavului, inaugurează în teatrul românesc o repoziționare a artiștilor față de adevărul informațiilor documentare și față de raportul etic cu sursele. Cu alte cuvinte, spectacolul tratează problema responsabilității artistului în raport cu informația și mijloacele teatrului documentar. Pe toată durata spectacolului autorul se joacă cu mintea spectatorilor, exploatează și deconstruiește prejudecăți, lansează noi piste și provoacă audiența să judece adevărul afirmațiilor, să decidă ce și cât crede, fiind avertizată încă din textul de prezentare asupra componentei documentare. Ficțiunea și adevărul își suprapun vocile în spectacol, se suprapun pentru a lăsa la final câteva întrebări deschise: cât și cum ne folosim de aproapele nostru, și mai ales care e relația corectă între două persoane din lumi incompatibile social. [....] Dincolo de povestea comic-amară, spusă cu simplitate și fără a pretinde vreo clipă că oferă soluții, spectacolul chestionează instrumentul internetului. Poate fi un antidot al singurătății cronice, dar și locul de racolare a viitoarelor victime, unde falsificarea adevărului face posibilă interșanjabilitatea rolurilor între victimă și agresor.

Oana Cristea Grigorescu, Etica surselor în teatrul documentar,
Scena.ro, 17 februarie 2024
 



Revelația e stabilită: Cosmin Stănilă (Gherase) uimește. E chiar... bătrân... tânărul actor, cu mișcări sacadate, tremur de buze, ticuri imperceptibile, voce tremurată, tonalități ridicate, barbă fumurie, chelie, pantaloni în carouri, papuci de casă, pulover - la vârsta „când te dor genunchii și îți mor prietenii". [...] Personal cred că e un spectacol absolut necesar, un SOS calibrat, infuzat de umor, cu o prestație actoricească sublimă: Cosmin Stănilă construiește în prima parte un rol de compoziție demn de premiile UNITER.

Alexandru Jurcan, Fascinația și putreziciunea virtualului,
Tribuna, nr. 514, 1-15 februarie 2024


 

Cum s-a îndrăgostit domnul Gherase de Clara Smith este mai mult decât un spectacol. Este o întreagă radiografie a unei societăți consumeriste în care banul devine noua religie, iar sentimentele reale sunt călcate în picioare de niște indivizi a căror umanitate a ajuns o amintire din zona virtualului.

 

Anca Șugar, Draga stea a vânzării de iluzii,
Tribuna, nr. 514, 1-15 februarie 2024


ULTIMA IUBIRE A LUI CEZAR
de Horia Gârbea
regia: Tudor Antofie
Data premierei: sâmbătă, 28 octombrie 2023

O abordare amuzantă a textului-colaj propune Tudor Antofie, proaspăt absolvent al Facultății de Teatru și Film din Cluj-Napoca. Decupajele din textele clasice sunt aranjate în așa fel încât să sporească ilaritatea de fond a ansamblului, a intrigilor transparente, scoase la lumină. Un slalom parodic se înfiripează subtil printre personaje celebre cu intrări și ieșiri repetate din rol, aiuritoare, cu replici îngânate retoric, emfatic și flegmatic din Shakespeare, Delavrancea și chiar din Eugène Ionesco. Demontarea replicii aluzive ionesciene "Ce ciudat, ce bizar, ce coincidență!" e argumentată de firescul intersectărilor celor patru actori cu rolurile lor, într-un iureș al intereselor și sentimentelor camuflate.

Adrian Țion, Teatrul colaj ca amuzament general - Ultima iubire a lui Cezar,
LiterNet.ro și Făclia, noiembrie 2023


Să privim spectacolul cu iubirile lui Cezar... Scenografia Adrianei Grand ne propune un teatru în teatru, mai precis culisele colorate, mustind de ambiții, invidii, gelozii și trădări. Costume, cabine, recuzită și repaosul efervescent, deși „totul e o piesă și invers", unde „aroma eșecului" are nuanțe nebănuite. [...] Se râde mult la spectacol, chiar dacă puseurile conotative amare sunt vizibile. Dacă autorul și-a propus o detabuizare, regizorul a reușit o desfoliere a culiselor cu imagini mundane și fluiditate artistică.

Alexandru Jurcan, Mirosul subtil al teatrului,
Tribuna, 16-30 noiembrie 2023

 


Astfel, în studioul Euphorion al Teatrului Național din Cluj-Napoca se țese o nouă lume, o lume pe care noi, spectatorii îndrăgostiți de teatru, putem doar să ne-o imaginăm: cea a culiselor. Acolo, actorii, indiferent de vârstă, fiecare având propriile sale temeri, frustrări, așteptări, ambiții, își trăiesc viața. Rolurile și trăirile de pe scenă de multe ori se întrepătrund cu întâmplările din viața de zi cu zi, existând momente în care personajele nu știu sau, poate nici nu le interesează, ce e aievea și ce nu.

Bianca Tămaș, Cât mai poți iubi, Cezare?,
Clujul Cultural, 17 noiembrie 2023

 


Ultima iubire a lui Cezar reprezintă, din punctul meu de vedere, o primă iubire pentru ceea ce suntem noi ca indivizi. Mi s-a demonstrat încă o dată că un spectacol bun te motivează să simți până la lacrimi și îți oferă o formă de iubire. Aici, e acel tip de amor, cu tente didactice, care te face să conștientizezi drama pierderii propriei identități. Orice am face, toate drumurile duc la Roma, iar Cezar este doar dovada că dăruirea costă și că orice trebuie făcut cu măsură. În plus, ne motivează să fim atenți și la prețul a ceea ce face ca să nu dăm regatul pe un cal ca Richard al III-lea.

Anca Șugar, Un dans al identității pe muzica incertitudinii

Tribuna, nr. 511, 16-31 decembrie 2023


CAPUL DE RĂȚOI
de George Ciprian
regia: Alexandru Dabija
Data premierei: sâmbătă, 15 iulie 2023

Alexandru Dabija proiectează farsele "rățoilor" din târgușorul de provincie într-un spațiu mai degrabă oniric, țintind spre reprezentări suprarealiste. Ciocnirile dintre personaje, altercațiile și hârjonelile primesc luciul unor confruntări de idei pe tema comportamentului social. De odinioară și de acum. Dintotdeauna.

Înregimentarea în rigida convenție socială este sancționată de cei patru „cavaleri ai libertății" care și-au luat rolurile de farsori faimoși în serios: Ciriviș, model real Dem. Demetrescu-Buzău (Urmuz), interpret Ionuț Caras; Macferlan, identificat în persoana autorului, schițat de Matei Rotaru; Bălălău, jucat în registru accentuat comic de Radu Lărgeanu și Pentagon, devenită în spectacol Pentagoana, în interpretarea Ramonei Dumitrean. Copilărirea adolescenților tomnatici trezește antipatia locuitorilor pașnici, lovește dur în conformismul și în conservatorismul lor.

            Adrian Țion, Sfârșit de stagiune la Teatrul Național: Capul de rățoi,
în ziarul Făclia, 19 iulie 2023, p. 6


E un spectacol riguros, provocator, fără timp de respiro, cu o alertețe ambiguă, dar limpiditatea ideilor naște cercuri concentrice și duce la interpretări majore. Alexandru Dabija a vizat calitatea artistică usque ad finem, așa cum îl știm dintotdeauna.

Alexandru Jurcan, Prietenul lui Urmuz miroase a om,
în Tribuna, nr. 502, 1-15 august 2023


Pomul transformat în casă a rebelilor devine o altă lume. Cei patru prieteni sunt dispuși să renunțe și la fructe. Este vorba despre un mod atipic de a trăi, despre o desprindere de lumea îmbâcsită cu prea mult ego. E o lume în care a împărtăși devine noua religie, iar acceptarea un scop pentru care să trăiești. [...] La final, praful colorat din jurul copacului și o variantă adaptată a melodiei Oameni, interpretată în original de Aurelian Andreescu, arată că lumea e frumoasă în diversitatea ei și minunile se regăsesc în fiecare intenție izvorâtă din inimă. Spectatorul pleacă acasă cu convingerea că schimbarea stă în fiecare, iar bucuria poate deveni un stil de viață.

 

Anca Șugar, Un vaccin al frumosului sub aparența grotescului,

în Tribuna, nr. 503, 16-31 august 2023


Avem, pe de o parte, goangele celor patru prieteni. Avem, pe de altă parte, trupa de polițiști condusă de excelentul duo Adrian Cucu, comisar (încă un rol major de comedie) - Radu Dogaru, inspector (voce de luat acasă). Avem marile ansambluri de personaje diverse creând comedie pe bază de mișcare (Andrea Gavriliu) și muzici (Ada Milea). Avem ceva poante strecurate de actori pe persoană fizică și o delirantă scenă în care Cucu, în carne și oase, se chinuie să comunice superiorului (același Cucu, în pixeli), via un online meeting pe bază de net prost & IT-analfabetism, detaliile scandalului din mica urbe. Și în miezul acestor învelișuri ademenitoare, îi avem pe cei patru rățoi răsturnând ordinea lucrurilor pentru a da de urma semințelor bine îngropate.  Capul de rățoi instaurează, pentru două ceasuri, domnia firescului. Banalitatea binelui. O mână de oameni lepădându-și bărbile și, sub brațele pomului etern (Godot-ul care ne așteaptă în timp ce noi îl așteptăm pe Godot), cântând ceva de demult și de acum.

Mihai Brezeanu, Pom. Dar ce e aia pom? - Capul de rățoi,
LiterNet.ro


Universul rățoilor este redefinit de regizorul Alexandru Dabija, în spectacolul Teatrului Național "Lucian Blaga", montare în care este cuprinsă aproape întreaga trupă, Alexandru Dabija, renunțând la replicile stufoase ale textului, construiește un spectacol dinamic, antrenant și amuzant, în care pune în valoare echipa de actori, prin creațiile filigranate ale personajelor. [...] Andrada Chiriac, creează spațiul scenic ideal, cu elemente funcționale, ușor de manevrat, cum este și copacul, sediu al confreriei, un Eden oniric, cu pomul cunoașterii diversificat, având ramuri pe care cresc atât mere, cât și pere, struguri, piersici, prune, etc. Gagurile inteligente, completează umorul textului, la care se adaugă excelentele momente muzicale, ce poartă semnătura Adei Milea, și cele de mișcare scenică, concepute de Andrea Gavriliu.

Tamara Constantinescu, Când oamenii descoperă că sunt oameni - Capul de rățoi la Întâlnirile Internaționale de la Cluj, 2023,
LiterNet.ro