Reviews archive

 Poster gallery

Photo gallery

Video gallery

LOVE STORIES AT FIRST SIGHT
based on texts by Gabriel Liiceanu, Adriana Bittel, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Ana Blandiana
director: Tudor Lucanu
Opening date: Friday, February 23 2018

Textele alese oferă minunate prilejuri de interpretare actorilor. O iubire morbidă conturează cu fineţe şi pasiune de adolescent bolnav la cap Mihai-Florin Niţu pe textul din Gabriel Liiceanu Crinii din clasa întâia de liceu. Îl ştiam un gânditor sumbru pe filosoful nostru de serviciu. Aşadar de aici i se trage! În labirintul vacuităţii iubirii se trezeşte Diana Buliga divagând pe textul cu iz de Terebentină scris de Adriana Bittel. Uncoup de foudre la 70 de ani trăieşte personajul lui Petre Băcioiu la Paris, aidoma bătrânului Cioran îndrăgostit nebuneşte de doctoranda în filosofie de 35 de ani Friedgard Thoma. Textul scris de Ioana Pârvulescu, Un pariu la Paris, îi vine mănuşă lui Băcioiu. De tot hazul este secvenţa studentului nepregătit la examenul de economie politică, îndrăgostit lulea de o superbă examinatoare. Amor, restanţă, Sironica(profesoara stafidită) şi liste de fotbalişti celebri înşiră Radu Paraschivescu în textul jucat cu mare succes de Radu Lărgeanu. Pasiunea fără limite a unei asistente medicale e mărturisită de Ioan Isaiu în registru grav, preluat din Ana Blandiana sub formă de Misiune imposibilă confruntată cu iraţionalul feminin, asumat de poetă la o altă vârstă. (...)Sunt convins că Poveşti de dragoste la prima vedere de Tudor Lucanu va fi un spectacol adorat de public.

                       
 Adrian Țion, Privește înapoi cu iubire - Povești de dragoste la prima vedere,
pe LiterNet.ro, 27 febr. 2018



WHO’S WIPING OFF POLENTA FROM THE POT
based on texts by Daniel Tiutiu
director: Camelia Hâncu
Opening date: Wednesday, November 22 2017

Piesa primește, pe alocuri, note de repetiție teatrală, artiștii greșesc replicile în mod voit, pentru a ne rupe din spațiul narativ în care tot ei ne duc și ne seduc, erorile voite fiind menite a ne reaminti că asistăm la un spectacol de storytelling și nu la o șezătoare bucolică. Ruperile dese de ritm și de atmosferă cauzate de acest plan secundar, al metateatrului, sunt o sursă suplimentară de umor, dinamizează și modernizează piesa.
 

Cine spală oala de mămăligă e un spectacol care se adresează atât omului simplu, cât și intelectualului rafinat, atât tinerilor, cât și copiilor sau celor aflați la vârsta celei de-a doua copilării. Poate fi privit ca o simplă comedie, ca un remember folcloric, drept o șezătoare teatrală umoristică, o colecție de pilde de viață sau de glume, drept toate la un loc sau ca orice altceva. Un lucru e sigur: nimeni nu va pleca indispus sau „nerâs" de la acest regal artistic!

 

Florin Moldovan, „Cine spală oala de mămăligă" scoate untul din actorii Teatrului Național Cluj,

în Buletin de Mănăștur, 24 nov. 2017

 


 

Titlul Cine spală oala de mămăligă? duce cu gândul la un conflict uşor absurd şi banal dintre un soţ şi o soţie. Cu scopul de a-i crea o stare de bună dispoziție spectatorului şi de a-l amuza prin criticarea unor moravuri, creaţia Camelia Hâncu curge lejer, prin interpretarea unor poveşti care decupează şi nuanţează culoarea locurilor de unde au fost culese. Ingenioasă ideea de a plasa totul în regim de studio. (...) Cine spală oala de mămăligă? poate fi privit ca o comedie, ori ca o șezătoare teatrală, o colecție folclorică de pilde de viață.


Marius Oliviu Iacob, Cine spală oala de mămăligă?,
în  revista on-line Teatru românesc, 25 nov., 2017



IIC 2017 - EXTREMES

În organizarea Teatrului Național din Cluj-Napoca s-a desfășurat cea de-a VII-a ediție a Întâlnirilor Internaționale de la Cluj, eveniment cultural conceput și împlinit impecabil prin profesionalismul și strădaniile pilduitoare dovedite de Mihai Măniuțiu, manager general și Ștefana Pop-Curșeu, director artistic (...) Prezența edificatoare și distinctă a cărții în ce privește dimensiunea nu numai culturală, ci și omagial-sărbătorească a evenimentului, a fost prefațată de o amplă Expoziție găzduită de foaierul Teatrului Național, intitulată, cum altfel, decât... „Extremele cărții", realizată cu sprijinul Bibliotecii Județene „Octavian Goga" și al Asociației pentru performanță în cultură.


Ion Parhon, Dedicate „extremelor",
în Teatrul azi, nr.12/2017
 



Ștefana Pop-Curșeu despre expoziția „Extremele cărții“
, interviu realizat de Mariana Ciolan, în Revista Teatrală Radio, 18 octombrie 2017. 



Întâlnirile Internaţionale de la Teatrul Naţional din Cluj, condus de Mihai Măniuţiu, şi-au ales ca emblemă problematica „extremelor". La Cluj, mai demult Liviu Maliţa a dedicat două volume memorabile Extremelor artei, problematică azi actualizată. Aici, eu însumi am prezentat o conferinţă intitulată Extremele teatrului - teatrul extremelor. Am încercat mai întâi să reamintesc gustul pentru puritatea extremelor în artele tradiţionale, unde comicul şi tragicul sunt disociate şi intervin alternativ: în programul unei zile de teatru antic grec sau a unei zile de teatru japonez nô. De fiecare dată se evită mixarea în favoarea succesiunii. Shakespeare va fi marele inițiator al asocierii extremelor şi va propune „impuritatea" genială a teatrului său! Azi se practică un teatru al extremelor, sau spaţiale - se joacă oriunde, fără o cartografie precisă - sau temporale - se joacă ore întregi, până la epuizare.

Întâlnirile au permis să descoperim spectacole vii şi energice, ca recitalul unanim apreciat al coregrafei Andrea Gavriliu, colaboratoare a lui Mihai Măniuţiu pentru ultimele sale montări. Sau spectacolul premiat la Gala Hop, în regia lui Cătălin Bocîrnea, care prezenta cu ironie o parte din piesa Maşinăria Cehov a lui Matei Vişniec: ocazie pentru a descoperi noi candidaţi actori pentru viitorul teatral al României. Conform unei tendinţe des adoptate azi, Întâlnirile alternează muzica şi textele, trecând de la Portocala mecanică (regia Răzvan Mureşan) la concertul ce-i asocia pe Alexandru Bălănescu şi Ada Milea. Playlist de C.C.Buricea - Mlinarcic derulează dramatic evenimentele ce au tulburat cotidianul unei familii „binaţionale", înainte şi după căderea lui Nicolae Ceauşescu.

Mihai Măniuţiu a adaptat un celebru text al lui Georg Tabori, prezentându-l sub titlul Show Goldberg, unde dialoghează evenimentele Bibliei şi meditaţiile despre actor şi joc teatral. Ne-a permis să-l redescoperim pe acest actor elegant şi sceptic care este Marcel Iureş.

Întâlnirile s-au terminat cu admirabila adaptare a romanului lui Kafka, Procesul, spectacol semnat de Mihaela Panainte și scenografia lui Helmut Stürmer. Acest Proces ritmat şi „oniric" va fi prezent în cadrul F.N.T - ului: o şansă pentru publicul bucureştean!

 

George Banu, De la Belgrad la Cluj, în Cotidianul, 12 octombrie 2017

 



La ediția a VII-a a Întâlnirilor Internaționale de la Cluj (4-8 octombrie 2017), festival organizat de Teatrul Național "Lucian Blaga", unic la noi prin formatul său de show case și totodată deschis dialogurilor multiple prin teatru, colaborărilor culturale în spațiul național și internațional, un loc privilegiat a fost rezervat cărții. Dincolo de atracția unor dramatizări, spectacolele cu "Procesul" după Kafka, sau cu "Portocala mecanică", adaptare a romanului lui Anthony Burges, cartea ca atare a prilejuit în festival momente de veritabilă încărcătură intelectuală și emoțională, prin valoarea intrinsecă a volumelor, dar și grație cuvântului autorilor/editorilor, al personalităților invitate să prezinte volumele, precum profesorul Ion Vartic ori academicianul Cornel Țăranu. Lansările la care a fost tot timpul cu o prezență evident participativă directorul teatrului, regizorul Mihai Măniuțiu, au preluat cumva ponderea dezbaterilor tematice cu care am fost obișnuiți la precedentele ediții. Alegerea volumelor spre a fi prezentate aici nu s-a făcut aleatoriu, ci a avut ca punct de convergență în primul rând chiar instituția teatrală clujeană, dar cărțile au îmbrățișat deopotrivă teatrul românesc în general, tema festivalului, Extreme.

Mariana Ciolan, Întâlnirile Internaționale de la Cluj și cartea,

pe Revista Teatrală Radio, 16  oct. 2017

 


 

A şaptea ediţie a Întâlnirilor Internaţionale de la Cluj, 2017, şi-a pus sub deviza Extreme puterea de fascinaţie a teatrului sub forma unui boom artistic cu evidentă putere de penetrare în sensibilitatea spectatorului de azi. Panoplia pusă la dispoziţia clientului e variată: situaţii de viaţă extreme (Portocala mecanică), oglindite în montări extreme (Procesul), abordări extreme (Teatrul extremelor şi extremele teatrului, conferinţă de George Banu), viziuni extreme (OST) şi chiar "seri extreme" cu proiecţii de scurtmetraje horror.

 

Adrian Țion, Dans extrem - Organic Sound Twist la Întâlnirile

Internaționale de la Cluj, 2017, pe Agenda LiterNet, 5 oct. 2017