„Dincolo de meșteșug și excelență artistică, 9 RUȘINI (și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României) e făcut & jucat cu furie, disperare, umor, lacrimi și speranță. Prin el, istoria vorbește despre viitor și teatrul (social, educațional, politic, de idei) teatru, vorbește despre viață.”
Mihai Brezeanu, Teatrul: oglinda istoriei, șansa viitorului -
9 RUȘINI (și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României, LiterNet.ro
„Mesajul spectacolului trezește conștiințe, îndeamnă la luciditate și reflecție. Te întrebi: ororile vor continua? Suntem expuși pe viitor altor "rușini", altor abuzuri, altor ticăloșii? Supliciul trăit, resimțit ca atare, a îmbrăcat formele unei luări de poziție ce tinde a se articula sub forma unui manifest artistic împotriva răului endemic strecurat fatal în cele "9 rușini" ale neamului românesc. Spectacolul de o mare rigoare estetică este o reușită exemplară de înalt calibru în experimentele mișcării teatrale din ultimul timp.”
Adrian Țion,
Un discurs omogen construit din 9 RUȘINI (și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României), Liternet.ro
„Constructul spectacular e echilibrat, inteligent și ingenios articulat, fără ostentație, fără incriminare justițiară. Actorii intră și ies din personaje cu suplețe imaginativă, scenariul compozit le testează flexibilitatea creativă, toți dovedesc un ambitus interpretativ larg, cu meritate aplauze la final.”
Alexandru Jurcan, Harpagon eternul,
Tribuna, nr. 550
Ultima premieră a stagiunii 2024-2025 de la Teatrul Național Cluj-Napoca, Minunata lume nouă a domnului Harpagon, suprapune o poveste binecunoscută peste un context contemporan, adresând întrebări dificile. Regizorul italian Roberto Bacci s-a reîntors la Cluj pentru a pune în scenă piesa lui Michele Santeramo, iar rezultatul ne privește pe toți. Dilemele morale dezbătute în cadrul ei sunt ale noastre, ale tuturor. Din acest motiv publicul devine un personaj colectiv, responsabil pentru pasivitatea generală a mulțimii în fața nenorocirilor.
Oana Balaci, Dacă Avarul ar fi fost scris în capitalism - Minunata lume nouă a domnului Harpagon,
LiterNet.ro
Mizând pe un comic amar, strecurat cu parcimonie și sfiiciune în Minunata lume nouă a domnului Harpagon, regizorul Roberto Bacci deschide problematica piesei spre dezbatere. O dezbatere cu public despre "realități monstruoase" ale actualității, cu dese provocări și interacțiuni. O dezbatere ce-ți pune un nod în gât pe măsură ce descoperi dimensiunile acestei agresiuni inumane asupra umanului. Luminile din sală rămân aprinse pe toată durata reprezentației. Ca și avertizările din conștiințele spectatorilor.
Adrian Țion, O sugestie de dezbatere - Minunata lume nouă a domnului Harpagon la Întâlnirile Internaționale de la Cluj, 2025, LiterNet.ro
Anca Șugar, Între lut și constelații, o meditație ritualică în teatru, Tribuna,
nr. 550
Ca și în precedentele montări, regizorul adoptă formula unui limbaj baladesc, cu personaje venite de departe, învăluite în misterul și fantasticul antichității. Foarte bine puși în evidență sunt Ghilgameș, puternicul rege despotic al cetății Uruk, interpretat în forță de Radu Dogaru, și sălbaticul Enkidu, din care Mihai-Florin Nițu face o adevărată fiară, o ființă primitivă ce se târăște efectiv pe pământ.
Adrian Țion, Lecția nemuririi muritoare - Ghilgameș,
LiterNet.ro
