regia tehnică: [Arhidiade Mureşan] / Răzvan Pojonie
lumini: Jenel Moldovan, Alexandru Corpodean
sonorizare: Vasile Crăciun
„Neputința de a numi este un bun simptom al emoției“ spunea Barthes în Camera Luminoasă. E aproape imposibil pentru un regizor să-și descrie munca, fenomen scindat, împărtășit și calibrat de sensibilitățile actorilor, scenografului, tehnicienilor... Pot doar să arunc înspre potențialii spectatori frânturi din viitorul spectacol. Sunete horror. Palincă de pere. Topoare. Cutii. Feline. Piele fină. Bătrânețe. Povești. Comoară misteriosă. În Cutia Pandorei găsim amestecate într-un plat du jour ingrediente dintre cele mai diverse: personaje grotești, situații comice, povești dramatice, decor cu accente suprarealiste etc. Hilda și Bandi sunt două personaje animate de o poveste care se întinde, într-o adevărată saga de familie, peste mai bine de cinci decenii: istoria unei comori ascunse. Agresiunile lor perpetue scot la iveală elementele disfuncționale ale unei familii aflate mereu la un pas de îmbogățire... Un pas pe care nimeni nu e dispus să îl facă, fapt bine ilustrat în replica Hildei: „Ura lui taică-tu a fost mai mare până și decât lăcomia lui“. Hilda și Bandi se rănesc, eliberând energii intense într-un perimetru de luptă strâmt, într-un spațiu aglomerat de „boarfe vechi“. Ce se va întâmpla cu aceste două biete suflete când afară va fi frig și întuneric, iar camera va rămâne pustie? Toate celelalte lucruri intră în cutii. Mulțumesc celor doi actori, Miriam Cuibus și Cătălin Codreanu, pentru profesionalism, răbdare și bucurie de joc! Primul meu spectacol într-un teatru național li se datorează în mare măsură.
Andrei Măjeri
Prețul biletelor:
40 lei, 30 lei (în funcţie de locul din sala de spectacol); 10 lei (reducere pentru elevi și studenți); 20 lei, 15 lei (reducere pentru pensionari).
„Fără doar şi poate, Cutia Pandorei e spectacolul marii actriţe ce se numeşte Miriam Cuibus. Al profesionalismului, dar şi al generozităţii acesteia. Cum spuneam, rolul îi impunea interpretei să îşi devoreze partenerul. Miriam Cuibus nu o face oricum, nu o face la modul egoist-acaparator al lui eu şi numai eu, ci lăsându-i lui Cătălin Codreanu toate oportunităţile de a nu trece neobservat. Oportunităţi de care Cătălin Codreanu chiar a ştiut să profite. Dar Miriam Cuibus a mai avut şi generozitatea, şi înţelepciunea de a nu contrapune recitalul său ritmului interior al spectacolului, palpitului acestuia, logicii sale generale. Adică acelor coordonate ce se cuveneau stabilite de regizor. Andrei Măjeri a ştiut să facă asta.“
Mircea Morariu, Spectacolul şlagăr, în adevărul.ro, 3 iunie 2014 şi Teatrul azi, nr.7-8-9/2014
„De la un capăt la altul, istorisirea e punctată de replici spumoase și amuzante, dublate de mimica exacerbată și deosebit de expresiv-comică a actriței Miriam Cuibus, ce face un rol spectaculos (...) Cutia Pandorei poate nu ar fi ceea ce e, dacă nu ar beneficia de jocul marii actrițe Miriam Cuibus, ce face niște tumbe cu trupul, cu limba, cu ochii, ce joacă un rol de babă nebună cu o tinerețe nebunească, cu o voluptate a jocului, dusă până la paroxism.“