Clădirea a fost inaugurată în 7-8 septembrie 1906, iar cu un an mai înainte fusese numit director regizorul şi actorul Jenô Janovics25. La 14 mai 1919, la insistenţele lui Tiberiu Brediceanu, Teatrul Naţional va fi preluat de Consiliul Dirigent Român26, reprezentat prin Onisifor Ghibu, secretar general pentru resortul Instrucţiunii şi Artelor. Director al Naţionalului e numit Zaharia Bârsan (18 septembrie 1919). După cel de-al Doilea Război Mondial teatrul va fi extins. Primele schiţe de extindere vor fi executate încă din 1949. Dar extinderea va fi realizată numai după 1958. Noile faţade vor prelua întocmai stilul clădirii originare. Diferenţa de calitate este totuşi vizibilă. Faţada corpului extins a fost, până la restaurarea din 2006, mai degradată decât corpul iniţial al teatrului. Biroul de proiectare al Primăriei clujene va executa planul de amenajare a parcului din jurul teatrului. În imaginile de epocă se remarcă faţadele şi perspectivele ample din care teatrul poate fi privit. Ca în multe alte cazuri, astăzi, clădirea, cu valoare arhitecturală, este ascunsă după o vegetaţie înaltă, care a scăpat de sub control. De asemenea, spaţiul din jurul teatrului a fost redus, pentru a putea mări traficul pe cele două laturi lungi ale pieţei. În anii '70 şi '80 s-au amplasat două statui monumentale în faţa teatrului: Eminescu şi Blaga. Cu această ocazie a fost alterată intrarea care se făcea pe un firesc peron cu copertină. Pardoseala carosabilă a fost înlocuită cu marmură şi supraînălţată, ajungând la cota şi aspectul celei interioare. De asemenea, scările de piatră au fost înlocuite cu unele de marmură ce au un pas mult mai dificil. Această modificare s-a făcut numai pentru a umple spaţiul dintre cele două alei orizontale aflate la cote diferite. Iniţial, lungimea scărilor se desfăşura doar pe jumătate din acest spaţiu. În anii '80 s-a intenţionat înlocuirea statuilor cu care alegorice trase de lei şi aflate pe cele două turnuri. În cadrul Institutului de proiectare judeţean s-a executat un proiect bizar, în care statuile urmau să fie înlocuite cu o colonadă (?!) circulară. Din fericire, în cele din urmă, s-a renunţat la această idee aberantă şi, după o minoră restaurare, grupurile statuare au fost reamplasate pe turnuri.
Teatrul Naţional se prezintă ca unul dintre cele mai valoroase monumente arhitecturale ale oraşului. În prima listă a monumentelor istorice, cea din 1955, clădirea nu a fost inclusă, fapt de înţeles pentru mentalitatea estetică a epocii. În plină perioadă de expansiune a modernismului în arhitectură, „stilul 1900" era încă prea recent şi, adesea, perceput drept Kitsch. Să nu uităm, de pildă, că la Bruxelles, La Maison du Peuple a lui Victor Horta - capodoperă a stilului Secession - a fost demolată în 1965! Astăzi, în întreaga Europă, clădirile executate de către firma „Fellner & Helmer“ sunt considerate un patrimoniu valoros şi sunt protejate.
1 A. Bauer, Das Theater in der Josefstadt zu Wien, 1957; B. R. Schimscha, Das Josefstädtertheater als Opernbühne, teză de doctorat, Viena 1965; F. Klingenbeck (ed.), Max Reinhardts, Theater in der Josefstadt, Eines der schönsten Theater der Welt, 1972; A. Bauer, G. Kropatschek, 200 Jahre Theater in der Josefstadt 1788-1988, 1988.
2 Melicson, Marcel, Arhitectura modernă, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1977.
3 Stilul este caracterizat, de diverşi autori, drept neo-renascentist, neo-baroc, eclectic, neo-clasic etc.
4 Ludwig, Wolfgang, Die Theaterfabrik. Das Architekturbüro Fellner & Helmer versorgte halb Europa mit Schauspielhäusern, în Wiener Zeitung, 7 ian. 2000.
5 Wurm-Arnkreuz, Alois von, Architekt Ferdinand Fellner und seine Bedeutung für den Theaterbau, Wien | Leipzig, Verlag für Technik und Industrie, 1919.
6 Ţoca, Mircea, Clujul baroc, Cluj, Dacia, 1983.
7 Imre Sándor, Dr. Janovics Jenô és a színház, Cluj, 1924.
8 *** Színházi Újság, 18 oct. 1901.
9 *** Kolozsvári Hírlap, 31 ianuarie 1904.
10 *** Kolozsvári Hírlap, 2 februarie 1904.
11 ImreSándor, op. cit., p. 44.
12 *** Kolozsvári Hírlap, 3 martie 1904.
13 *** Kolozsvári Hírlap, 18 martie 1904.
14 Imre Sándor, op. cit., p. 44.
15 *** Kolozsvári Hírlap, 17 mai 1904.
16 *** Kolozsvári Hírlap, 21 mai 1904.
17 *** Kolozsvári Hírlap, 10 iunie 1904.
18 *** Kolozsvári Hírlap, 16 iulie 1904.
19 *** Kolozsvári Hírlap, 4 august 1904.
20 *** Kolozsvári Hírlap, 11 septembrie 1904.
21 *** Kolozsvári Hírlap, 15 septembrie 1904.
22 *** Kolozsvári Hírlap, 23 septembrie 1904.
23 *** Napló, 25 decembrie 1904.
24 Lukács József, Vechile statui ale Naţionalului clujean, în Apostrof, nr. 4, 2007.
25 Imre Sándor, Dr. Janovics Jenô és a színház, Cluj, 1924.
26 Buteanu Aurel, Teatrul românesc în Ardeal şi Banat, vol. editat de Teatrul Naţional din Cluj, [1945], pp. 144-147.
