Evenimente

 Arhivă de afişe

Galerie foto

Galerie video

3 octombrie 2009
Apariţie editorială: NOAPTEA WALPURGIEI sau PAŞII COMANDORULUI de Venedikt Erofeev

 

Cu ocazia premierei spectacolului cu acelaşi nume, de pe data de 3 octombrie 2009, a fost publicată, pentru prima dată în limba română, piesa NOAPTEA WALPURGIEI sau PAŞII COMANDORULUI de Venedikt Erofeev, traducerea Maşa Dinescu.  


Volumul, editat de Teatrul Naţional din Cluj în parteneriat cu Facultatea de Teatru şi Televiziune din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, a fost publicat, în premieră în România, la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj, în cadrul colecţiei de Teatru a Facultăţii, în seria "Dramaturgie extrem contemporană", colecţie iniţiată şi coordonată de Anca Măniuţiu.

Scurtă biografie:

Scriitorul Venedikt Vasilievici Erofeev s-a născut la 26 octombrie 1938, în Uniunea Sovietică, într-un mic orăşel din regiunea Murmansk, dincolo de cercul arctic. Nu-şi va cunoaşte tatăl, închis în 1938, în timpul Marii Terori staliniste, decât la 16 ani, când acesta este eliberat din gulag.

În 1956, este exmatriculat din Universitatea de Stat din Moscova, unde era student la Facultatea de litere, pentru „comportament amoral", respectiv pentru nonconformismul lui radical şi incapacitatea sa de a se plia normelor de conduită „sovietică". A trăit din munci necalificate şi prost plătite, rămânând întreaga sa viaţă un marginal.

Moskova-Petuşki, cartea care l-a făcut faimos, este scrisă în 1969, publicată, pentru prima oară, în 1973, în Israel, apoi, în Anglia, Franţa şi Statele Unite. În Uniunea Sovietică, volumul va apărea doar în 1989, dar mulţi ani înainte de publicare, textul a circulat în samizdat, autorul bucurându-se de o imensă popularitate, mai cu seamă în rândul tinerei generaţii. Moskova-Petuşki a fost publicată în limba română în 2004 de editura Cartier, în traducerea lui Emil Iordache.

Erofeev a murit de cancer laringian pe 11 mai 1990. Chiar înainte de moarte, a izbutit să revadă piesa Noaptea Walpurgiei sau Paşii Comandorului, scrisă în 1985. 

Anca Măniuţiu