Events

 Poster gallery

Photo gallery

Video gallery

11.29.2018
Gaițele


Gaițele
de Al. Kirițescu

regia: Alexandru Boureanu
scenograf decor: Andreea Simona Negrilă

Scenograf costume: Alexandra Constantin

asistent regie: Mirela Cioabă

versiunea scenică: Carmen Stanciu

ilustrația muzicală: Eugen Sandu

Distribuția:

Aneta Duduleanu - Tamara Popescu

Wanda Serafim - Costinela Ungureanu

Margareta Aldea - Petronela Zurba

Colette Duduleanu - Alina Mangra
Fräulein - Romaniţa Ionescu

Lena - Geni Macsim

Zoia - Raluca Păun

Zamfira - Ioana Andone

Mircea Aldea - Cătălin Vieru

Georges Duduleanu - Alex Calangiu

Ianache Duduleanu - Nicolae Vicol

Un tânăr - Cătălin Miculeasa

Fetiţele Duduleanu - Ioana Vicol şi Romana Vicol

„Funerarul și viața în tonuri senzațional-comice, iată rețeta «oltenească» pe care Alexandru Kirițescu (1888-1951) a reușit să ne-o livreze impecabil în cea mai populară piesă a sa, Gaițele, una dintre cele mai îndrăgite de generații succesive de spectatori. Deși a scris peste o duzină, Kirițescu pare autorul unei singure piese, atât de populară a devenit Gaițele, cu toate că la premieră (1930, Teatrul Regina Maria) critica l-a făcut «praf»! Camil Petrescu a receptat-o cu indulgență, dar îi reproșa autorului că folosește expresii franțuzite (cuib de viespi,  nu «viespar», cum zicem noi, românii...). Cele trei oltence, Aneta, Zoia și Lena, îndrăgostite de spectacolul morții celorlalți, sunt aidoma celor trei Erinii din mitologia greacă (la noi ar fi numite mai simplu, cobe), doar că în cheie minoră, bavardă, profețind neantul prin ton vesel-apocaliptic, dedulcit la țâfnă și sarcasm, așa cum alții sunt la coliva parastaselor: cea mai bună din lume, se știe. Kirițescu e senzațional și azi pentru că, în bună parte, nici noi nu ne-am schimbat: ne place să ne dăm în spectacol și reușim de minune.“ (Nicolae Coande)

 

O producție a Teatrului Național „Marin Sorescu“ Craiova



11.29.2018
ActOrchestra


ActOrchestra

creație colectivă
 

regia: Horia Suru

costume: Alina Herescu

Distribuția: Petre Ancuța, Florin Călbăjos, Emilian Mârnea
 

ActOrchestra transformă concertul într-un spectacol de teatru, pentru că luptele de culise sunt mai spectaculoase decât spectacolul din scenă. Instrumentele o iau razna, iar artiştii devin o prelungire a sunetelor.

O poveste plină de umor, cu trei personaje pornite pe (mereu) imprevizibilul drum al supremaţiei pe scenă. Un concert împachetat într-o poveste veselă, sonoră, ritmată. Un spectacol 9G la TNB.

 
O producție a Teatrului National „I.L. Caragiale“ București



11.28.2018
Treptele Unirii


TREPTELE UNIRII
spectacol de poezie românească dedicat făuririi României Mari şi desăvârşirii Unităţii Naţionale
scenariu de Emil Boroghină

recital al actorului Emil Boroghină, Societar de Onoare al Teatrului Naţional Craiova

regia artistică: Alexandru Mâzgăreanu

scenografia şi coloana video: Dan Adrian Ionescu

muzica: Alexandru Suciu

 

Spectacolul de poezie Treptele Unirii, dedicat Centenarului făuririi României Mari şi desăvârşirii Unităţii noastre naţionale, îşi propune să surprindă sintetic, cu ajutorul creaţiei marilor noştri poeţi, cea mai importantă şi mai de seamă problemă a existenţei neamului românesc timp de peste două milenii, unitatea lui deplină. Legătura indestructibilă între unitatea de neam şi unitatea teritorială este cea care a asigurat României trăinicia între ţările lumii, a reprezentat cheia existenţei noastre.

O producție a Teatrului Național „Marin Sorescu“ Craiova




Dumnezeu se îmbracă de la second-hand

de Iulian Margu

 

regia: Ion Caramitru

scenografia: Maria Miu

 

Distribuția:

Lae – Lari Giorgescu

Buză – Dorin Andone

Eliza – Carmen Ungureanu

Elefteria – Teodora Mareş

Dimitrie – Armand Calotă

Elena – Fulvia Folosea

Manole – Eduard Adam

Iorgu – Ioan Andrei Ionescu

Teodora – Florina Cercel

Elena copil – Atyridis Ivana Alexandra

Jandarmii – Viorel Florea, Andrei Răzvan Călin

Piesă românească în două acte, satiră învăluită în ritmurile valsului, Dumnezeu se îmbracă de la second-hand este o surprinzătoare poveste a unei familii traversând deceniile, și a unui pian de marcă, pe turnanta istoriei.„O piesă cu o structură de text în puzzle, cel puțin așa am văzut-o eu“, ne încredinţează regizorul Ion Caramitru. „Povestea de bază este desfăcută în mai multe compartimente, reprodusă în mai multe epoci, refăcută abia în final pentru înțelegerea deplină a poveștii. Ca stil, are și un soi de umor frust și unul derivat, are foarte multe trimiteri într-o simbolistică ce sparge tiparele timpului și spaţiului“. Sau, altfel spus, „o scurtă istorie a României moderne povestită cu ajutorul unui pian fermecat“, cum spune autorul piesei.Sunteţi aşteptaţi într-un decor aproape cinematografic, să vedeţi o comedie „de-a râsu-plânsu“, în pur stil românesc şi pe acordurile muzicii lui Chopin...

O producție a Teatrului National „I.L. Caragiale“ București