regia tehnică: Doru Bodrea
operator lumini: Alexandru Corpodean, Ionuț Maier
operator sonorizare: Marius Rusu
sufleor: Ana Maria Moldovan
La 120 de ani de la premiera moscovită a piesei lui Cehov, Trei surorieste pentru prima oară montată pe scena Teatrului Național din Cluj. Cele trei surori, fiice de general, Olga, Mașa și Irina visează la fericirea imposibilă, proiectând și amânând la nesfârșit dorința plecării din provincie, spre capitala Rusiei în care s-au născut. Dacă în secolul XIX barierele erau de ordin geografic, tehnic, social, și nu doar psihologic, în zilele noastre, imposibilitatea realizării unor dorințe de împlinire personală țin de cele mai multe ori de blocaje psihologice care, în fond, sunt profund umane și constante de-a lungul istoriei omenirii. Ce ne împiedică astăzi să facem pașii necesari pentru a recunoaște fericirea, ce ne împiedică astăzi să avem curajul să lăsăm în spate alegerile greșite sau să ne schimbăm opțiunile, să mergem, cu optimism, mai departe? Întrebări rămase deschise, de care se lovesc în spectacol personajele cehoviene ca de pereții transparenți ai vivariului în care sunt închise.
Spectacolul lui Răzvan Mureșan e profund novator, poate prea novator. Inovațiile lui ajung până la universul IT, afișat nonșalant în structurile spectacolului. Rezoluțiile sunt motivate din perspectiva situării personajelor în zona unui bovarism generic. Prinse în chingile unor realități nedorite, ele caută în mod susținut să evadeze cu orice chip din mediul provincial anost și manipularea smartphone-lor la îndemână devine dependență și boală curentă. (...) Cehov adus în era digitală face furori pe scena Naționalului clujean.
