Arhivă de afişe

Galerie foto

Galerie video

Koós Francisc Iosif
 

  

Koós Francisc Iosif
Autobiografie

 

Nume: Koós Francisc Iosif

Data nașterii: 13.01.1951

Adresa: Strada Balzac 13, Cluj Napoca

telefon: 0744-547900

email: admin@libriartis.ro

 

Originea, copilăria și studiile

Provin dintr-o familie tipic transilvăneană: mama de origine română, tatăl maghiar. Bunica din partea mamei oșeancă din Huța-Certeze, bunicul oier din Basarabia. Bunicul din partea tatălui secui-armean, bunica de origine austro-slovenă. În casă s-a vorbit în maghiară, germană și română. Mă consider maghiar.

Copilăria mi-am petrecut-o la Satu-Mare.

Am intrat fără admitere la Facultatea de Electronică și Telecomunicații București. Au urmat studii de sunet și muzică la Studioul Cinematografic București, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie și la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București. Sunt mândru că am avut ocazia să învăț de la cei mai mari profesori în domeniu: Edmond Nicolau, Grigore Moisil, Alexandru Spătaru la Electronică, Tiberiu Olah și Richard Oschanitzky la muzică, Dan Ionescu și Anusavan Salamanian la sunet.

Sunt căsătorit de 32 ani cu Monica Dragoș, partenera mea de viață dar și de acțiune.

 

Realizarea sintetizatorului de muzică electronică și specializarea în sunet

In anul IV de facultate am realizat prima versiune a unui sintetizator de muzică de tip Moog. Aparatul (deși rudimentar în comparație cu tehnologia de azi) a fost folosit la înregistrări de muzică și la concerte de către diferite formații (inclusiv formația Phoenix). Ulterior, o versiune mai avansată a fost realizată în cadrul Studioului Cinematografic București, efectele sonore electronice obținute fiind utilizate în numeroase filme de lung metraj și de animație de regizori renumiți: Ion Popescu Gopo, Sabin Bălașa, Gheorghe Naghi, ș.a.

 

În 1973 am devenit colaborator, apoi angajat al Studioului Cinematografic București.

Am lucrat în cadrul laboratorului de cercetare secția sunet (standardizarea măsurării microfoanelor, sonorizarea cinematografului Luceafărul, analiza și pregatirea noului pupitru de mixaj etc). In toamna anului 1974 am primit permisiunea de a construi un sintetizator de efecte sonore pentru Studio. Cu acest aparat am realizat efectele sonore în mai mult de 40 de filme de lung metraj, de animație sau comenzi speciale (filme realizate pentru Ministerul de Interne, al Turismului sau pentru armată).

Din 1975 m-am specializat în inregistrarea muzicii de film, fiind asistentul maestrului Dan Ionescu. La o serie de filme contribuția mea se reduce la înregistrarea muzicii. Astfel:

1974: Nemuritorii, regia: S.Nicolaescu. Contributia: înregistrarea celor 30 min (utile) de muzică interpretate de formația Phoenix

1975: Elixirul tinereții, regia Iosif Naghi. 

1975: Hyperion, regia Mircea Veroiu.

1975: Mastodontul, regia Virgil Calotescu.

Am început să lucrez la coloana sonoră a unor filme, mai întâi ca asistent, apoi ca titular. O înșiruire (incompletă) a contribuției mele la realizarea unor filme ar fi următoarea:

1974: De bună voie și nesilit de nimeni, regia Maria Dinescu, (în film, Ana Szeles interpretează o tânără unguroaica îndrăgostită de un flăcău român (Romeo Pop). Ea vorbește atât în maghiară cât și în română. Contribuția mea, care merită menționată, constă în analiza și transformarea sunetului emis de actriță din "e" deschis unguresc în "e" semi-închis românesc (apr.400 intervenții)).

1975: Comedie fantastică, regia Ion Popescu Gopo, (contribuția: efecte de sunet realizate cu sintetizatorul Moog).

1975: Elixirul tinereții, regia Gheorghe Naghi, (efecte sonore electronice).

1975: Alarmă în Deltă, regia Gheorghe Naghi, (contribuția: zgomote de ambianță, înregistrate în Delta Dunării).

1975: Prin cenușa imperiului / (Desculți), regia Andrei Blaier, (contribuția: titularul coloanei sonore împreună cu Bogdan Cavadia).

1976: Mama, regia Elisabeta Bostan, (contribuția: înregistrarea parțială a muzicii).

1976: Mere roșii, regia Alexandru Tatos, (contribuția: mixaj final împreună cu Horea Murgu).

1976: Numărătoarea copacilor, o producție în colaborare cu Televiziunea Română, film în limba maghiară, (contribuția: înregistrări și transpuneri pe aparatura de la Buftea).

1976: Oaspeți de seară, regia Gheorghe Turcu, (contribuția: titularul coloanei sonore).

1976: Pintea, regia Mircea Moldovan, (contribuția: titularul coloanei sonore). Merită menționat că mare parte a muzicii (semnată de d-l Liviu Glodeanu) s-a realizat pe baza țipuriturilor înregistrate în Maramureș.

1976: Poveste de dragoste (Povestea dragostei), regia Ion Popescu Gopo, (contribuția: efecte sonore și asistentul maestrului Dan Ionescu).

1977, martie. Filmări realizate în urma cutremurului din 7 martie 1977, filmări care m-au marcat profund.

1977: E atât de aproape fericirea, regia Andrei Băleanu, (contribuția: înregistrările de muzică și mixaj final (titular Sandu Ureche).

1977: Foc în iarbă (ulterior Ediție specială), regia Mircea Daneliuc, (contribuția: înregistrarea muzicii, mixaj final împreună cu titularul coloanei sonore, Horea Murgu).

1977: Klondike (ulterior Aurul incașilor), film în colaborare cu Tele-München. (contribuția: înregistrări de sunet și dialog (fiind vorbitor de limba germană).

1977: Regăsire, regia Traian Roman, (contribuția: titularul coloanei sonore. Cred ca prin aranjamentele muzicale realizate am contribuit la sublinierea laturii melodramatice a acestui film (la premiera jumatate din sală plângea).

1978: Clipa, regia Gheorghe Vitanidis, (contribuția: asistentul maestrului Dan Ionescu, înregistrări de zgomote).

1978: Ecaterina Teodoroiu, regia Dinu Cocea, (contribuția: asistentul maestrului Dan Ionescu, înregistrări de zgomote).

1978: Falansterul, regia Savel Stiopul, (contributia: înregistrarea muzicii, titularul coloanei sonore fiind Andrei Coler).

 

In 1978, am intrat prin concurs la Inst. Politehnic Cluj, pe post de asistent. Am ramas colaborator extern al Studioului Cinematografic Buftea până în anul 1986. În calitate de colaborator extern am livrat efecte sonore electronice studioului Animafilm până în anul 1985.

Intre 1978 și 2004 am predat la Inst. Politehnic Cluj.

 

Activitatea ca antreprenor și om de cultură.

In anul 1994 am înființat firma Jolly (S.C. Jollycontor.s.r.l.) Firma se ocupă de sanitare și amenajări interioare. Realizările firmei mi-au permis să lansez numeroase proiecte culturale și să desfășor o activitate de sponsorizare în domeniul cultural.

În acest sens, în anul 2010, am înființat în satul Chidea, județul Cluj, Tabăra de Creație Chidea, unde s-au desfașurat mai multe simpozioane și tabere organizate de actori pentru actori.

 

Pe de altă parte, firma Jolly a devenit, în ultimii ani, un sponsor de nădejde al Festivalului Întâlnirile Internaționale de la Cluj, organizat de Teatrul Național „Lucian Blaga".