Istoric

 Arhivă de afişe

Galerie foto

Galerie video

Istoric
 

MESAJUL DIRECTORULUI GENERAL

Teatrul a fost dintotdeauna cea mai complexă dintre arte, o artă vie, care se naște din dorința umană de autodepășire și de cunoaștere a lumii în care trăim alături de ceilalți. Organic legată de viața socială, de valorile și idealurile unei comunități, arta teatrului înseamnă comuniune, împărtășire, dăruire, deschidere, libertate de expresie, iubire de frumos și împlinire prin creație. Teatrul este imaginea vie a culturii unui popor, iar un teatru cu sălile pline este imaginea unui popor viu, alert și atent la pulsul vremurilor pe care le trăiește.
Profund conștient de acest lucru, Teatrul Național „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca își întâmpină publicul cu bucuria de a-i putea oferi producţii teatrale şi proiecte culturale conexe de înaltă ţinută artistică, precum şi conectarea directă a acestora la fenomenul artelor spectacolului la nivel naţional şi internaţional. Ne propunem și reușim astfel, printr-o abordare contemporană a dramaturgiei noi şi clasice, promovarea culturii române, europene și universale, precum şi creşterea gradului de dezvoltare socio-umană a comunităţii clujene, în contextul multiculturalităţii locale specifice.
Dorința noastră de a elabora şi realiza spectacole și evenimente teatrale la un nivel cât mai înalt, modern, în pas cu maturitatea artistică internaţională, este continuu justificată de prezența unui public numeros și exigent. Varietatea și calitatea producțiilor de la Sala mare precum și din cele două săli Studio permit astfel nu numai creșterea gradului de acces şi participare a publicul la cultură, ci și promovarea valorilor culturale și spirituale româneşti, atât în dinamica socio-umană şi intelectuală clujeană specific multiculturală, cât şi în cea naţională şi internațională.

MIHAI MĂNIUȚIU,
Manager al Teatrului Național Cluj-Napoca


Virgil POP
Un veac de spectacol la Cluj


În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, creşterea nivelului de trai al burgheziei mijlocii a deschis pofta de distracţii şi agrement. În acest context, asistăm, în Europa, la o dezvoltare fără precedent a consumului de spectacole de divertisment. În Paris, în special în Montmartre, vor apărea teatre de divertisment ca şi ciupercile după ploaie, iar în Viena vor apărea mult mai multe teatre în periferii decât existau deja în „Oraşul interior“1. Aceste noi teatre se adaugă celor deja existente, frecventate de către elita socială. Dar şi în oraşele provinciale burghezia doreşte să-şi aibă propriile scene. 

Citește mai departe
Ion VARTIC
Clujul. Mic ghid de geografie culturală


În 3 septembrie 1903, Caragiale, cel mai mare scriitor român al momentului, a sosit pe neaşteptate la Cluj. Era vorba, în secret, de o vizită de tatonare, ce venea să desăvîrşească tentativele sale, începute încă din 1891, de a se stabili în Ardeal, ca într-un rîvnit exil voluntar. Cu aceeaşi intenţie, el revine la Cluj în 18 martie 1904. (Ca o subtilă coincidenţă, această a doua vizită a sa corespunde tocmai cu perioada în care primăria oraşului şi firma austriacă „Fellner & Helmer“ fac preparativele - aprins dezbătute de opinia publică clujeană - de începere a construirii Teatrului Naţional.) Ce căuta Caragiale în Cluj şi, la urma urmei, în această margine de Imperiu?

Citește mai departe


Directorii Teatrului Național Cluj-Napoca