Evenimente

19:00-21:00 Spectacol-lectură: Coloana nesfârșită de Mircea Eliade
 

Eveniment cu intrare liberă, pe bază de bilet cu valoare zero. Biletele sunt disponibile online pe www.entertix.ro și la Agenția Teatrală, în limita a maximum patru locuri per comandă.

Au trecut 150 de ani de la nașterea unui mare artist, care a părăsit satul său natal pentru a se întoarce din nou și a alege încă o dată plecarea, care a dus cu el chintesența țării sale, concentrată în micul atelier din Paris, devenit creuzet de creație, casă și expoziție vie în același timp. Riguros și tăcut, neînțeles și adorat, Brâncuși a dobândit o aură aparte, a artistului avangardist măcinat de o căutare misterioasă, a ex-centricului care aduce, lent și răbdător, cercul în jurului său. Iubirea și respectul față de materia aleasă pentru creațiile sale, viața interioară a acestei materii brute, fie ea piatră, lemn sau metal, pe care o elibereză prin actul sculptării, nu pot lăsa nici o ființă sensibilă indiferentă. Sculpturile lui te cheamă, te intrigă, te vrăjesc prin poezia unor linii care, dincolo de geometria, gestul, atitudinea, elanul schițate, se deschid, tinzând mereu spre infinit.

După-amiaza pe care i-o consacrăm lui Constatin Brâncuși la Teatrul Național cuprinde o componentă documentară, prin proiecția filmului francez realizat de Alain Fleischer în 2023, și o componentă teatrală, prin lectura vie a textului dramatic Coloana nesfârșită, pe care Mircea Eliade i l-a consacrat marelui maestru în 1970.

Proiecție film documentar: Brancusi, Les métamorphoses de la sculpture, scris și realizat de Alain Fleischer, 52 min.

Documentar în limba franceză cu subtitrare în limba română

Proiecție oferită de Institutul Francez din România la Cluj-Napoca

Introducere de Laurence Levasseur, directoarea Institutului Francez din România la Cluj-Napoca

Filmul ilustrează atașamentul sculptorului față de România și evocă rolul său ca întemeietor al sculpturii moderne, după ce a părăsit atelierul lui Auguste Rodin, rostind celebra frază: „La umbra marilor copaci nu crește nimic".

Produs în 2023 de Artline Films pentru ARTE France în coproducție cu Le Fresnoy - Studio national des arts contemporains, Centre Pompidou, realizat cu sprijinul Centre national de cinéma et de l'image și în colaborare cu ICR, documentarul este ultimul film realizat în Atelier Brancusi - element central al filmului -, înaintea dezasamblării integrale a atelierului din fața Muzeului Național de Artă Modernă Georges Pompidou, în cadrul lucrărilor de renovare care vor dura până în 2030.

Realizatorul Alain Fleischer, scriitor, regizor și fotograf, creează un dialog inedit între trecut și prezent, îmbinând arhive filmice excepționale cu atelierul lui Brâncuși. „Arta abia începe", declara Constantin Brâncuși, care s-a distanțat de reprezentările realiste. Filmul reconstituie parcursul creativ al sculptorului român care s-a distanțat complet de canoanele epocii și a deschis calea spre abstracția tridimensională, propulsând sculptura în modernitate. Documentarul ne poartă și în România, pe urmele sculptorului, acolo unde operele sale monumentale continuă să sfideze timpul. Documentarul explorează relația artistului cu avangarda începutului de secol XX, prieteniile sale cu figuri marcante precum Tristan Tzara, Ezra Pound, Fernand Léger, Marcel Duchamp și Man Ray, dar și modul în care Brâncuși a folosit fotografia și filmul pentru a-și documenta și pune în scenă propriile lucrări.

19:00, Studio Euphorion

Spectacol-lectură:

Coloana nesfârșită

de Mircea Eliade

regia: Elena Ivanca

cu: Dan Chiorean, Adriana Băilescu, Cătălin Herlo, Elena Ivanca, Romina Merei, Mihai-Florian Nițu, Dora Mariș

Spectacolul va fi urmat de discuții cu publicul.

Textul dramatic pe care i-l dedică Mircea Eliade maestrului Constantin Brâncuși este o piesă poetică, filozofică, care are în centrul său personajul tăcut, dar vibrând de energii ascunse, al coloanei infinitului. Pe de o parte aceste energii îl bântuie pe sculptorul aflat în plin travaliu artistic la începutul piesei, și tot ele îl cheamă înapoi, treizeci de ani mai târziu, ca să-și revadă creația înainte de propria sa trecere în veșnicie. Pe de altă parte, aceste energii se întind ca o vrajă asupra locuitorilor, pendulând între blestem și binecuvântare, căci copiii sunt atrași în mod misterios de coloană, cățărându-se pe ea și dipărând în înaltul cerurilor. Înălțare, zbor și dispariție pe care le caută însuși sculptorul, comparându-se cu anticul Dedal. Nu cu aripi de șindrilă trebuie el să zboare ci, cum își provoacă predecesorul imaginar să-i spună, „dacă vrei să te înalți, ia-te la luptă cu materia, silește piatra să se înalțe la cer, uită-te la Coloană și pornește, înalță-te!"

Multe personaje se strâng în jurul lui Brâncuși, pe parcursul celor trei acte, însă doar unul încearcă cu adevărat să îl înțeleagă și îl provoacă la mărturisiri, căutând să-i pătrundă secretele. E o tânără fată coborâtă parcă din Tulburarea Apelor a lui Lucian Blaga. Prezența feminină zveltă și inteligentă a straniei domnișoare aduce în preajma coloanei seducătoarele figuri ale artistelor și muzelor avangardei pariziene pe care le filma Brâncuși printre operele sale, contopindu-le contururile. Și totuși, după ani, acest „stâlp al cerului", coloana nesfârșită, îi amintește maestrului de menirea sa, de țelul său intim, de descătușarea spiritului din materie, de găsirea glasului profunzimilor ascunse și de eliberarea sa, pentru a nu lăsa, mai apoi, decât tăcerea veșniciei să vorbească. Coloana infintă: început și sfârșit, „alfa și omega", așa acum o mărturisește la finalul piesei, Brâncuși, înainte să pornească el însuși pe urma copiilor, în lumină: „Trebuia să fi înţeles de atunci, din 1938, că după Coloană nu mai aveam dreptul să încerc altceva. După Coloana nesfârşită numai tăcerea mai putea avea vreun sens".

Acompaniind personajele lui Mircea Eliade prin spirala creației brâncușiene, ne împărtășim, la rândul nostru, din acest mare mister al creației umane - oglindă a unei transcendențe mult căutate -, participând astfel la revelația pe care o reprezintă și astăzi sculptura nemărginit de poetică a lui Constantin Brâncuși.

Ștefana Pop-Curșeu

„A te opri, în vremurile noastre grăbite și pline de zgomot, la un text despre Brâncuși, e ca și cum ai atinge cu sufletul piatra din care s-a născut lumina. Citești despre el și simți o formă de mântuire tăcută în care ne desprindem de lumea concretă. Cuvintele se transformă în aripi, în tăceri pline de sens, în drumuri spre esență. Brâncuși nu e doar marele artist, e chemarea de a vedea frumusețea simplă, curată, desăvârșită, care pulsează în inima lumii, dincolo de aparențe, dincolo de timp."

Elena Ivanca