Reviews archive

 Poster gallery

Photo gallery

Video gallery

IIC 2022 - IDENTITIES

As we try to understand what can be conveyed through theatre in a post-Covid world, plagued by the Russian-Ukrainian war which threatens Romania, Europe, and the internal balance of the entire world, it is interesting to consider The International Meetings of the National Theatre in Cluj, an institution headed by executive director Mihai Măniuțiu and artistic director Ștefana Pop-Curșeu. (...) The main theme of the festival had to do with the multiple IDENTITIES of people today: political, social, sexual, and cultural. The international dimension was ensured by the presence of several Ukrainian playwrights, as well as journalists, writers, translators, critics and other people from the world of theatre, coming from England, USA, Germany, Greece, Italy, Sweden, and the Republic of Moldova. (…) The general enthusiasm and the quality of all productions and conversations were a catalyst for the local community and for those who took part in the festival, arriving in Cluj from various countries and cities. By bringing together different voices and perspectives, The International Meetings of the National Theatre in Cluj managed to encourage empathy with Ukrainian dramaturgy, Romanian dramaturgy, causes such as feminism and sexual emancipation, as well as an interest in the reconsideration and the reevaluation of our past, including the communist period.

                                                Alexandra Ares, Întâlnirile internaționale de la Cluj, ediția a XI-a | Reflecție, empatie și inovație (The International Meetings of the National Theatre in Cluj, the 11th edition / Reflection, empathy and innovation),
in the magazine Rinocerul, October 6th, 2022

 


After the whirlwind of the pandemic, which had a huge impact on the world of theatre, at the beginning of a new season, the cultural and theatrical life of Cluj begins anew, proving that it can still bring people into the local theatre halls. Moreover, the directors of the “Lucian Blaga” National Theatre of Cluj have managed to organise the 11th edition of The International Meetings of the National Theatre in Cluj between the 28th of September and the 2nd of October 2022. The central theme of this edition had to do with Identities. Creative, cultural identities, which build a bridge – over the pandemic interval – taking us back to an old local tradition. Once again, we become familiar with the main theatrical values of the moment, with the latest innovations in the field of directing and performance. For this five-day festival, the organisers planned performances – the best productions of the National Theatre – as well as conversations with various personalities from the world of theatre, stage readings, special guests, book launches on theatre-related themes.

Adrian Țion, Cehov în era digitală (Chekhov in the Digital Age) ,

 

in the newspaper Făclia, October 2nd 2022

The 11th edition of The International Meetings of the National Theatre in Cluj had as its central theme the concept of “Identities”: openness towards the others and, at the same time, individual plurality. A major theme dominated the event from the very start: theatre in wartime, which was reinforced through the presence of four Ukrainian playwrights and came up again and again during the conferences and book launches included in the festival (…) every show was put on by an admirable team of actors who did their work passionately and managed to overcome this difficult period; we could also witness the bold approaches and the solutions found by the directors.

Mirella Patureau, Nopți și zile de teatru la Cluj – din nou împreună (Theatre by Night and Day in Cluj-Napoca – together again),

 

in Observator cultural no. 1130 (870), 12-18 October 2022


IIC 2015 - Our Europe

Avînd ca temă „Europa noastră“, cea de-a cincea ediţie a Întîlnirilor Internaţionale de la Cluj (6-11 octombrie) a inclus o serie de spectacole şi evenimente conexe grupate în jurul ideii de înţelegere a diferenţei, de acceptare și de reconfigurare a identităţii într-un context mai larg, al lumii contemporane, în care graniţele sînt adesea mai degrabă interioare decît fizice, concrete. Atît spectacolele (la care voi reveni mai pe larg în alte articole, pentru că trupa de la Cluj merită o atenţie specială, am descoperit o excelentă echipă tînără și inovatoare), cît și conferinţele (precum Teatrul Naţional Cluj- Napoca 2016-2021, moderată de Mihai Măniuţiu și Ștefania Pop-Curșeu, sau Gînduri despre Europa, susţinută de Lucian Boia și moderată de Marina Constantinescu) au venit cu o viziune complexă în ceea ce priveşte adresarea unor probleme dintre cele mai actuale și mai delicate din Europa anului 2015. Din spectacolele vizionate la acest festival, voi încerca să dau o formă întrebării „Ce presupune Europa noastră?“. 
    Europa noastră este o Europă a contrastelor, a visurilor spulberate și a posibilităţilor nelimitate, a inocenţei și a dezamăgirii, a libertăţii și a limitărilor. Pentru că, oricît de mult ne-am dori, „visul european“ nu poate să fie noul vis american.
 
Silvia Dumitrache, Europa noastră teatrală și umană, Observator cultural Nr. 536 (794), 15-21 octombrie 2015

 


Întâlnirile Internaționale de la Cluj reprezintă un festival singular în peisajul manifestărilor de gen de la noi. Prin partea cea mai cuprinzătoare, o selecție de spectacole, el se adresează în mod firesc urbei, dar în egală măsură întoarce o privire complexă către însuși teatrul care l-a inițiat și îl organizează, Teatrul Național „Lucian Blaga”, și către lumea precis delimitată a creatorilor de teatru și a celor care îl oglindesc prin demersurile lor pedagogice, teoretice, publicistice. Pentru cinci-șase zile trupa teatrului clujean devine vedeta festivalului, prin reprezentațiile susținute, ceea ce pentru cei mai activi și solicitați interpreți în distribuții este uneori un „tur de forță”, care consumă, dar și încarcă energetic, după cum ne mărturiseau unii actori. Iar pe parcursul anului creativitatea este stimulată și în vederea festivalului, căci, în bună parte, programul repertorial al instituției este gândit în raport de genericul acestuia, ceea ce, în final, se va întoarce drept beneficiu tot pentru publicul iubitor de teatru.
 
Mariana Ciolan, Cum s-a văzut „Europa noastră” la Cluj-Napoca, Revista Teatrală Radio, 25 octombrie 2015


IIC 2011 - Gellu Naum

Evenimentul a cuprins prezentarea a trei spectacole realizate de Teatrul Naţional din Cluj în 2011, pe texte de Gellu Naum, lansări de cărţi ale scriitorului suprarealist român, o expoziţie foto, o conferinţă şi o masă rotundă la care au participat numeroasele personalităţi din ţară şi din străinătate invitate. Între participanţi s-au numărat persoane care l-au cunoscut direct şi chiar îndeaproape pe Gellu Naum, între care regizorul David Esrig sau poetul Sebastian Reichmann. Referitor la "Întâlnirile Internaţionale de la Cluj", cunoscutul regizor David Esrig a precizat că aceastea reprezintă "o idee foarte bună".



Nu mi-au plăcut niciodată musicalurile, dar cel făcut de Ada Milea după piesa lui Gellu Naum a fost de-a dreptul genial. Actorii din Zenobia și Florența sunt eu au arătat că știu și să cânte. Cu Ada Milea în rolul de regizor dirijor-la-chitară, fiecare actor a cântat bucăți de punk, hip hop, jazz, blues, rock sau pop, cu replicile din piesă pe post de „versuri suprarealiste”. [...] Întâlnirile de la Cluj au fost reușite și pentru simplul fapt că ne-au adus aminte că Gellu Naum a fost și dramaturg, unul foarte bun, apreciat la nivel internațional.
 
Gruia Dragomir, Întâlnire cu Gellu Naum pe scena din Cluj, Dilema Veche, 17 octombrie 2011
 


„Mie mi-e frică de Gellu Naum” a mărturisit odată Mircea Dinescu, somat să-și recunoască și el măcar o angoasă în fața națiunii. Pentru el, frica de Gellu Naum este începutul poeziei, la fel cum frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii. Regizorul Mihai Măniuțiu, director al Teatrului Național Cluj-Napoca, pare să fi trăit fiorul aceleiași frici reverențioase când și-a ales teatrul pohetic al lui Gellu Naum ca Prima Materia din care să plămădească Întâlnirile Internaționale de la Cluj. Evenimentul a fost conceput ca un „micro-festival”, dar, asemenea microcosmosului, reflectă o dimensiune „macro” pe care o alimentează și de la care se alimentează firesc. Ediția inaugurală - sau pilot - a Întâlnirilor... a fost „macro” prin adierea amplă a spiritului de avangardă filtrat prin opera (Opus Alchemicus) practicată de Gellu Naum, prin calitate - cea artistică și cea a participanților, de la oameni de litere și de teatru, din România (și nu numai), la directori de teatre și de festivaluri din Statele Unite, Danemarca, Franța, Germania, Israel, Serbia, Ungaria și Turcia - și nu în ultimul rând prin negocierea suverană a aspectelor logistice.
 
Florin Bican, Cui i-e frică de Gellu Naum?, Observator Cultural nr 338 (596) 13-19 octombrie 2011
 


...s-a vorbit despre teatrul lui Gellu Naum ca despre o operă importantă a poetului, dar textele induc impresia că Gellu Naum a scris teatru ca să nu scrie manifeste de revoltă contra desfășurării raționale, plicticoase, a lucrurilor și faptelor, împotriva literaturizărilor de tot felul care, după părerea suprarealiștilor, îmbâcseau lumea. Poate că teatrul lui ține locul unui manifest suprarealist sau chiar asta este.

Nicolae Prelipceanu, Un manifest suprarealist, Zilele „Gellu Naum”, Teatrul Azi, Nr 12/2011



Cum organizatorulși făptuitorul principal al manifestării a fost o instituție de spectacole, era cum nu se poate mai firesc ca centrul de interes al Întâlnirilor dedicate omagierii personalității suprarealistului Gellu Naum să fie reprezentat de montări inspirate din creația scriitorului de la dispariția căruia s-au împlinit zece ani. Naționalul clujean și-a asumat integral responsabilitățile în această privință, nu a invitat spectacole din alte părți, faptul în sine dovedind seriozitatea cu care gazdele și-au înțeles menirea, în cadrele bugetare fatalmente limitative. L-au omagiat pe Gellu Naum prin autentică faptă teatrală și nu prin mondenități culturale, au făcut-o printr-un festival de spectacole căruia i s-au asociat, ceva mai timid, e drept, dimensiuni de cercetare. Sunt premise ca la edițiile viitoare ale Întâlnirilor aceste dimensiuni să devină mai proeminente, concretizându-se în ateliere practice dar și în comunicări mai numeroase și mai bogate.

Mircea Morariu, Voluptatea jocului, Revista Familia nr 11-12, Oradea, noiembrie-decembrie 2011
 


Cele trei montări, de facturi diferite, de la dramatizare la spectacol-concert, au „sintetizat”, intr-o unitară manieră colorată, extrem-ludică și abil-hermeneutică, nu doar opera lui Gellu Naum, ci arta sa poetică, hrănită de tumbele teribiliste ale avangardei, ca și de un filon poetic profund și uneori emoționant. [...] Întâlnirile Internaționale de la Cluj sunt un eveniment fast, care readuce Naționalul într-o poziție culturală de top, fără să piardă priza la public, cum au demonstrat cele trei spectacole jucate, cu spectatori entuziaști, rafinați sau pur și simplu amatori sinceri de joacă. Organizatorii merită nu numai felicitări, ci și sprijin necondiționat pe mai departe.
 
Claudiu Groza, La joacă. Cu Gellu Naum, Tribuna, Anul X, Nr 219 16-31 octombrie 2011