News

 Poster gallery

Photo gallery

Video gallery

06.30.2022
LACRIMILE AMARE ALE PETREI VON KANT în regia lui Eugen Jebeleanu pe scena Teatrului Naţional Cluj-Napoca

La Teatrul Naţional sunt în plină desfăşurare repetiţiile pentru spectacolul LACRIMILE AMARE ALE PETREI VON KANT de Rainer Werner Fassbinder, în regia apreciatului regizor Eugen Jebeleanu, cu o scenografie semnată de talentata Velica Panduru.
 

Premiera spectacolului va avea loc pe 9 iulie la Sala mare, iar din distribuţie fac parte îndrăgitele actriţe: Ramona Dumitrean, Sânziana Tarța, Angelica Nicoară, Miriam Cuibus, Elena Ivanca şi Diana Buluga.

Lacrimile amare ale Petrei von Kant este unul dintre cele mai cunoscute şi mai comentate texte ale „copilului teribil al cinematografiei germane”, Rainer Werner Fassbinder. Piesa a fost scrisă şi montată în anul 1971 la Landestheater Darmstadt, iar un an mai târziu a fost transformată în film de către Fassbinder însuși, devenind una dintre cele mai de succes producţii ale controversatului regizor, un film cult.

Un colaj de cinci episoade din viaţa unei creatoare de modă de succes, Petra von Kant, a cărei viaţă este bulversată de întâlnirea cu un model de o frumuseţe răvăşitoare, Karin, şi vortexul de sentimente generat de aceasta, piesa a fost definită de critici ca o tragedie modernă despre dorinţă, putere şi obsesie.

Suntem nerăbdători să vedem piesa montată pentru prima oară pe scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca în viziunea unuia dintre cei mai inspiraţi regizori din peisajul teatral românesc contemporan, Eugen Jebeleanu. Co-fondator şi director al companiilor de teatru independent Compania 28 (2010, România) şi Compagnie des Ogres (2015, Franţa), creator de spectacole memorabile, abordând teme umane, sociale şi politice esenţiale, Eugen Jebeleanu a montat pe scene prestigioase din România şi din străinătate şi este câştigătorul a multiple distincţii pe plan naţional şi internaţional. Spectacolul său Itinerarii. Într-o zi lumea se va schimba a fost desemnat „Cel mai bun spectacol al anului” în cadrul Galei UNITER 2020, iar debutul său în film, Câmp de maci, este câştigătorul a mai multor premii internaţionale, printre care „Premiul publicului” şi „Premiul pentru cea mai bună regie” la ediţia din 2021 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF).   

Velica Panduru, care semnează decorul şi costumele, este absolventă a Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti. În anul 2007 câștiga Premiului UNITER pentru debut pentru costumele spectacolelor Penthesilea (Teatrul Dramatic Constanţa), Conu' Leonida faţă cu reacţiunea (Teatrul Mic din Bucureşti), şi Lecţia (Theatrum Mundi din Bucureşti). Este de asemenea câştigătoarea „Premiului pentru cea mai bună scenografie” cu spectacolul Boala familiei M, montat la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara, în anul 2009, iar în anul 2014 a fost nominalizată la „Premiul pentru cea mai bună scenografie” (împreună cu Zoltán Balász) pentru spectacolul Maestrul și Margareta, pus în scenă la Teatrul Naţional „Radu Stanca" din Sibiu.

 

Velica Panduru şi Eugen Jebeleanu au o colaborare cu tradiţie, lucrând împreună în formula scenograf-regizor atât în teatru, cât și în film, cei doi formând o echipă artistică de succes.

Universul sonor al spectacolului este creația artistului Ovidiu Zimcea, un alt colaborator cu tradiție al regizorului Eugen Jebeleanu, care a semnat sound design-ul și/sau muzica unor spectacole precum Băiatul văduvă, Dovedește. O poveste virală, dar și Katzelmacher. Dacă n-ar fi vorba despre iubire, tot pe un text de Rainer Werner Fassbinder. Pasionat de sunet și proiecții vizuale, Ovidiu Zimcea a făcut parte din proiectele muzicale Paperjam, Exit Oz, Murnau și Alexandrina, și în 2021 a semnat și muzica unui film documentar despre efervescența scenei muzicale timișorene din anii ‘90 – Swamp City (pe care l-a și scris și regizat împreună cu Bogdan Pușlenghea). Ovidiu Zimcea este absolvent al Universității din Westminster, specializarea „Producție de Film și Televiziune.

 



Seria de producţii realizate de către Teatrul Național sub semnul campaniei UNITER Artiști români pentru artiști ucraineni, serie care a debutat cu spectacolul-lectură MAIDAN INFERNO de Neda Nejdana, în regia lui Tudor Lucanu, continuă cu spectacolul-lectură TEATRU ÎN VREME DE RĂZBOI, care va putea fi urmărit în premieră vineri, 1 iulie, de la ora 19:00, la Studio Euphorion.

Avându-i în distribuţie pe actorii Adriana Băilescu, Diana Ioana Licu şi Matei Rotaru, spectacolul poartă semnătura regizorală a lui Ionuţ Caras şi are la bază trei texte scrise de autori ucraineni contemporani, făcând parte din proiectul teatral internaţional dedicat sprijinirii artiştilor ucraineni - lansat după invazia rusă din 24 februarie 2022 - al cărui partener român este UNITER: Sașa, du gunoiul de Natalia Vorojbit, Să le spunem pe nume de Tetiana Kițenko şi Copiii noștri de Natalia Blok.


06.23.2022
CHIRITZA ÎN CARANTINĂ la cea de-a 29-a ediţie a Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu


Teatrul Naţional din Cluj-Napoca este prezent la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu 2022 cu spectacolul CHIRITZA ÎN CARANTINĂ, spectacol-concert de Ada Milea, inspirat de textele lui Matei Millo, dar puternic ancorat în prezentul nostru remodelat de pandemie.

CHIRITZA ÎN CARANTINĂ se joacă la Sibiu mâine, 25 iunie, de la ora 18:00, în Sala Faust a Fabricii de Cultură.

Spectacolul va putea fi urmărit şi online, începând cu ora 21:00, şi va fi disponibil spre vizionare timp de 24 de ore. Pentru mai multe informaţii vă invităm să accesaţi:  https://www.sibfest.ro/ro/events/chiritza--n-carantin---online-

 


06.22.2022
COMUNICAT DE PRESĂ

Premiera spectacolului O scrisoare pierdută în concert

după I.L. Caragiale

 pe scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca

 

 

Teatrul Naţional din Cluj-Napoca anunţă premiera spectacolului-concert O scrisoare pierdută în concert de Ada Milea, după faimoasa comedie O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. Premiera va avea loc joi, 23 iunie 2022, în sala mare, de la ora 20:00. Următoarea reprezentație: joi, 30 iunie, ora 20:00.

 

spectacol-concert de Ada Milea 

cântece de Ada Milea și Anca Hanu 

scenografia: Andu Dumitrescu

mişcarea scenică: Andrea Gavriliu     

 

Distribuţia:

Prefectul: Miron Maxim

Zoe: Diana Ioana Licu  

Zaharia Trahanache: Cornel Răileanu           

Cațavencu: Cristian Rigman    

Ghiță: Ruslan Bârlea     

Domnul Dandanache și Doamna Brânzovenescu: Anca Hanu      

Doamna Farfuridi: Adriana Băilescu

Cetățenii turmentați: Radu Dogaru, Mihnea Blidariu   

           

Teatrul Național din Cluj-Napoca a inclus în repertoriu un nou spectacol „Caragiale“, la împlinirea a 170 de ani de la nașterea scriitorului: de data aceasta o inventivă adaptare muzicală după comedia O scrisoare pierdută, semnată de Ada Milea. Echipa artistică se compune din: Anca Hanu, cu care Ada a lucrat în tandem la concepția cântecelor originale și care realizează două roluri în spectacol; Andu Dumitrescu, artist scenograf aflat la o nouă colaborare cu Ada Milea,după spectacolul Furtuna de la Teatrul „Bulandra”; Andrea Gavriliu, coregrafa nelipsită din ultimele spectacole ale Adei la Cluj; Mihnea Blidariu, muzicianul clujean, solist al trupei Luna Amară, și talentații actorii cu performanțe vocale și instrumentale ai Teatrului Național: Diana Ioana Licu, Adriana Băilescu, Miron Maxim, Cornel Răileanu, Cristian Rigman, Ruslan Bârlea și Radu Dogaru.

 

Ada Milea mărturisește că fiecare text al lui Caragiale „«cântă» singur, iar noi doar alegem, din puzderia de melodii posibile, una care ne convine. O alegem în funcție de situația din scenă, în funcție de replici, de personaje și de ceea ce vrem să le comunicăm spectatorilor.“ „Mi-e tare dragă muzica vechilor texte ale lui Caragiale”, spune Ada, „dar nu am vrut să aduc pe scenă o piesă de muzeu. Ador umorul cu «nod în gât» și lacrima din miezul hohotului de râs. Eu sper că nu l-am trădat pe Caragiale, ci că l-am slujit cu iubire și admirație.”

 

Personajele caragialiene, fie că e vorba de Cațavencu, fie de pelticul Agamiță Dandanache, de Zoe cu teribila ei dramă – care se vede trădată profund în „amoarea” ei de infamul Tipătescu –, ori „babacul” Trahanache, care solicită mereu „puțintică răbdare”, sau Pristanda cu numărătoarea lui șchioapă, vor stârni, inevitabil, râsul publicului. Tot ce e posibil ca spectatorii să rămână în minte cu refrene pe care le vor fredona, voioși nevoie mare, la ieșirea din sală.