„Spectacolul surpriză a fost [...] Războiul clovnilor, al regizorului american Eli Simon, specialist în arta clovneriei, profesor la UC Irvine. Cum i-a convins el pe actorii clujeni să intre în acest joc funambulesc destinat unui anumit tip de talent e, probabil, un secret profesional. Rezultatul este însă la vedere şi ne-a cucerit pe toţi cei care am asistat la această reprezentaţie de o vervă incredibilă, riguros monitorizată de regizor, care i-a învăţat pe actori şi toate trucurile clovneriei.“
Doina Papp, Întâlnirile teatrale Est-Vest,
în Bucureştiul cultural, supliment al revistei 22, anul XXIII, nr. 42, p.14, 16-22 octombrie 2012
„Războiul clovnilor e un spectacol nonverbal, pe un scenariu și în regia lui Eli Simon, punctele nodale ale acestui scenariu („clovnița" venită din ceruri ca să dea naștere întregului neam al clovnilor și plecarea ei pe altă planetă în final, „istoria armelor" în două părți etc.) fiind indicate prin supratitluri. În mod evident, e bazat integral pe improvizații, e foarte solicitant pentru actori, în ciuda aerului de joc lejer, și e hiperamuzant pentru publicul de toate vîrstele.“
Iulia Popovici, Ne trebuie repertoriu?,
în Observator cultural, nr.387(645), anul XIII, 11-17 octombrie 2012
„Regizoarea daneză Anna Stigsgaard are meritul iscării acestui extraordinar spectacol-eveniment, în care teatrul realist coexistă foarte bine cu momente expresioniste sau simbolice, în care ambianţa sonoră potenţează impactul mesajului vizual. Un spectacol complex dar care se urmăreşte cu interes, mereu cu publicul racordat la tensiunea celor ce se întâmplă pe scenă. Un regizor bun se recunoaşte şi după modul în care pune în scenă acţiunile de plan secund. Nici din acest punct de vedere montarea nu dezamăgeşte, şi tot atât de adevărat e că Anna Stigsgaard a ştiut să-i încarce pe actori cu aceea energie care-i motivează să dea totul pe scenă.“
Horaţiu Damian, Fericiţi cei săraci cu duhul,
în Ager Kult din 30 oct.2012 şi LiterNet.ro, sept. 2012
„Spectacolul reuşeşte să evidenţieze mai ales dragostea pătimaşă, directă a lui Rogojin, intersectată aleatoriu, dar definitiv şi tragic, cu iubirea creştinească a Prinţului. Structura montării rămâne una schematică, dar mi se pare că este vorba despre un schematism funcţional, ademenitor, o posibilă lectură până la urmă din creaţia dostoievskiană.“
Adrian Ţion, Schematism redus la esenţe - Idiotul,
în LiterNet.ro, noimebrie 2012
„Premiera semnată de regizorul Vadas László este (...) un act recuperatoriu al unui text bine scris, alert, şi antrenant, cu aluzii mai mult sau mai puţin discrete la o realitate... mai mult sau mai puţin îndepărtată. Ceea ce frapează, în primul rând, este extraordinara actualitate a scriitorii, iar asta te face să tragi concluzia (amară...) că nimic nu se schimbă în ţara noastră, doar decorurile, costumele şi măştile... (...) spectacolul se va redula sub semnul grotescului. Travestiuri hilare cu bărbi sugestive, proiecţii de film cu scene „super-eroice" petrecute pe plaiurile mioritice, când pe-un deal, când într-o vale, muzică, lumini şi umbre. Un mic „carusel" în care interpreţii joacă cu dăruire, sugestiv şi fără poticneli.“
Radu Ţuculescu, Drumul spre Indii. Fisura,
în revista Tribuna, nr.244, anul XI, 1-15 noiembrie 2012
„Drumul spre Indii mizează, aşadar, pe o formulă atemporală, care, în momentele cele mai vii ale montării semnate de regizorul Vadas László, se pliază totuşi perfect peste realităţile zilei. Despre ce este, mai precis, vorba? Într-un spital de bolnavi psihic, sub îndrumarea psihiatrului, câţiva pacienţi pun în scenă un spectacol despre frământările proaspătului înscăunat voievod, numit, la modul generic, Vodă, şi ale suitei sale de boieri, dintr-un incert Ev Mediu moldo-valah. Constatând că vistieria e goală şi că tot ceea ce era de furat a fost furat de către predecesori şi de către dregătorii corupţi, Vodă plănuieşte să-şi scoată ţara - şi mai ales domnia - din impas, punându-şi supuşii să ia drumul Indiilor, după mirodenii, aflate la mare preţ în Occident.“
Anca Haţiegan, Drumul spre Indii sau istoria românismului povestită pentru bolnavii mintal,
în Steaua nr. 11/2012
